NE PRIVESTE SI PE NOI

Din Observatorul militar nr. 6, 12-18 februarie 2014

DETALII DESPRE APLICAREA LEGII 241/2013

La solicitarea mai multor cititori, revenim asupra subiectului referitor la beneficiarii Legii nr. 241/2013. Pentru lămuriri suplimentare, ne-am adresat Casei de Pensii Sectoriale a MApN. Cu spijinul acordat de coloneii Constantin Luca (director CPS) si Valeriu Roşu (director-adjunct), precum şi prin exemplele concrete construite de specialiştii în domeniu, sperăm ca vom răspunde tuturor aşteptărilor. (O.M.)

AICI GASITI CONTINUTUL ARTICOLULUI DIN O.M.

05 februarie 2013

ROMANIA

AVOCATUL POPORULUI

RAPORT SPECIAL
privind consecinţele eliminării pensiilor de serviciu
Bucureşti, ianuarie 2013

Sursa:   AICI!

I. SCOPUL RAPORTULUI SPECIAL
Printre drepturile fundamentale consacrate de Constituţie este şi dreptul la un nivel de trai decent, iar dreptul la pensie se poate constitui în garanţie specifică a acestui drept fundamental.
În situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă statul, atât în ceea ce priveşte bugetul de stat, cât şi cel al asigurărilor sociale de stat, legiuitorul a stabilit o serie de măsuri în domeniul pensiilor, printre care se află şi cea privitoare la eliminarea pensiilor de serviciu.
În Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, a Curţii Constituţionale, se arată că, potrivit Adresei înregistrate sub nr. 8.259 din 23 iunie 2010, transmisă de Guvern Curţii Constituţionale, cu privire la impactul bugetar al adoptării Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, aşa cum a fost el stabilit de ministrul de resort, economia totală pentru bugetul de stat rezultată din eliminarea pensiilor de serviciu ale personalului diplomatic şi consular, personalului aeronautic civil navigant şi nenavigant, funcţionarilor publici parlamentari, senatorilor, deputaţilor, magistraţilor, a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi a personalului Curţii de Conturi este de 170.198.380 RON. Cu privire la eliminarea pensiilor speciale din sistemul de apărare şi ordine publică, se arată că recalcularea va viza 155.842 de pensii şi că prin operaţiunea realizată se vor obţine „economii rezultate din recalcularea pensiilor mari şi foarte mari (cele care depăşesc suma de 3.000 lei).
Stabilirea şi detalierea modului în care se realizează ocrotirea dreptului fundamental la pensie se realizează prin lege. Legea însă nu poate fi desprinsă de dimensiunea socială a statului, astfel că reglementările pe care le conţine trebuie să dea expresie acestui caracter social, îmbinând interesele individului cu cele generale ale societăţii. Potrivit art. 1 alin. (3) din Constituţia României, România este stat social, în care drepturile şi libertăţile cetăţenilor reprezintă o valoare supremă.
2
Problemele create ca urmare a eliminării pensiilor de serviciu îndreptăţesc pe deplin o analiză specială a acestora. Acest raport special îşi propune să evidenţieze problemele cu care se confruntă o categorie de persoane care, prin modificările legislative aduse sistemului de pensii, au devenit vulnerabile, respectiv foştii beneficiari ai unor categorii de pensii de serviciu şi în egală măsură, să semnaleze practica neunitară şi contradictorie atât a autorităţilor abilitate cu aplicarea legii cât şi a instanţelor judecătoreşti. Totodată, raportul îşi propune ca prin prin recomandările formulate, să contribuie la îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul pensiilor.
II. CADRUL LEGAL APLICABIL
În acest capitol vor fi prezentate prevederile legale care reglementează problematica abordată de raport, adică pensiile de serviciu.
Acte normative prin care au fost stabilite pensiile de serviciu

a) Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 23 iunie 2003, cu modificările ulterioare (art. 29 si 52);

c) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic şi consular, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 2 iunie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 595/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

d) Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 31 mai 2004, cu modificările şi completările ulterioare;

e) Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare (art. 68, art. 681 alin. (2) si art. 682-684);
3

f) Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 12 noiembrie 2008 (art. 49-51);

g) Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009; art. 74-77, 80, 81 si 96);

h) Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007 (art. 43-52 si 54);

i) Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 aprilie 2009 (art. 49 alin. (4) şi art. 51 alin. (2).
Prevederile legale privind dreptul la pensie de serviciu din aceste acte normative au fost abrogate prin Legea nr. 263/2010.
Acte normative prin care au fost eliminate pensiile de serviciu

Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;

Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;

Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice;

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată de Legea nr. 265/2011. 4
Prin Legea nr. 119/2010 şi prin ordonanţele de urgenţă mai sus menţionate a avut loc o modificare a regimului juridic al pensiilor speciale stabilite în baza legilor anterioare, acestea devenind pensii integrate sistemului public de pensii.
Trebuie subliniat faptul că la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 s-a abrogat Hotărârea Guvernului nr. 737/2010, iar Hotarârea Guvernului nr. 735/2010 fost abrogată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011.
Anterior abrogării celor două hotărâri de Guvern, magistraţii Secţiei de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucuresti au admis cererea Asociaţiei Pensionarilor din Serviciul Auxiliar din Instanţe şi Parchete de suspendare a aplicării Hotărârii de Guvern 737/2010, prin care se stabilea metodologia de calculare a pensiilor personalului auxiliar din justiţie. O hotărâre similară a fost luată de Curtea de Apel Cluj, cu privire la Hotarârea Guvernului nr. 735/2010, prin care a suspendat recalcularea pensiilor poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul penitenciar. Printr-o altă sentinţă, aceeaşi curte de apel a dispus anularea în parte a dispoziţiilor Hotarârii Guvernului nr. 735/2010.
Categoriile de pensii de serviciu desfiinţate în prezent, prin efectul actelor nornative mai sus menţionate, sunt:
a) pensiile militare de stat;
b) pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor;
c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;
d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular;
e) pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari;
f) pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor;
g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă;
Reglementări internaţionale cu incidenţă în domeniu

prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;

prevederile art. 17, art. 23 pct. 3 şi art. 25 pct. 1 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului; 5

art. 1, art. 17 alin. (1), art. 25, art. 34 alin. (1) şi art. 52 alin. (1) şi (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Notă
Reglementările legale care au condus la eliminarea pensiilor speciale au făcut obiectul controlului de constituţionalitate în repetate rânduri, iar în urma exercitării acestui control, Curtea Constituţională a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor atacate, cu următoarele excepţii:
Prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 433 din data de 28 iunie 2010, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt neconstituţionale, în raport cu prevederile art. 124 alin. (3) şi art. 132 alin. (1) din Constituţie.
Prin Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 309 din data de 9 mai 2012, instanţa de contencios constituţional a constatat că dispoziţiile art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt neconstituţionale în măsura în care se aplică şi consilierilor de conturi.
Ca efect al acestor decizii, magistraţii şi consilierii Curţii de Conturi au păstrat pensiile de serviciu.
Modificările legislative au vizat doar cuantumul pensiei de serviciu la care beneficiarii acesteia erau îndrituiţi, condiţiile de pensionare specifice pensiilor speciale rămânând în vigoare.
Caracterizarea pensiilor de serviciu
Potrivit statutelor speciale reglementate prin actele normative menţionate anterior şi care au rămas în vigoare, există o serie de condiţii specifice pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a dobândi calitatea de pensionar.
6
Dincolo de diferenţele date de statut, natura specială a pensiei de serviciu, generic privită, în raport cu pensia obţinută în sistemul general de pensionare, este dată de cele două componente ale sale, contributivă şi necontributivă, ultima reprezentând suplimentul financiar acordat de stat.
III. CAZUISTICĂ
În cadrul activităţii desfăşurate, instituţia Avocatul Poporului a primit numeroase plângeri din partea foştilor beneficiari ai diferitelor categorii de pensii speciale, formulate atât în nume propriu, cât şi prin asociaţiile profesionale constituite de aceştia.
Sesizările primite indică existenţa unei situaţii de nemulţumire la nivel naţional. Autorii acestor petiţii apreciază că textele legiferate sunt, din mai multe puncte de vedere, neconstituţionale, discriminatorii, vădit nelegale şi date cu încălcarea gravă a normelor obligatorii adoptate de Uniunea Europeană, cu nesocotirea jurisprudenţei Curţii Constituţionale a României, a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Europene de Justiţie, precum şi a normelor de tehnică legislativă.
În unele petiţii s-a subliniat că invocarea aplicării stricte a principiului contributivităţii tuturor pensiilor de serviciu este contrazisă de menţinerea unora dintre acestea, ca atare şi de soluţiile adoptate în cazul pensiilor militare de stat, al pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor şi al pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. Astfel, s-a susţinut că pentru primele două aceste categorii, cuantumul pensiilor recalculate este egal cu cel al pensiei de serviciu şi chiar mai mare, deşi nu au plătit contribuţiile de asigurări sociale în perioada activă.
De asemenea, a fost criticat termenul de numai 20 de zile acordat pensionarilor vizaţi de Ordonanţa Guvernului nr. 59/2011, prevăzut de art.1 alin. (3), pentru depunerea dovezilor din care rezultă alte date şi elemente decât cele existente la dosarul de pensie, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare şi a punctajului mediu anual. Prin comparaţie, termenul de revizuire pentru pensiile militarilor a fost de 12 luni.
Nu în ultimul rând, a fost criticată însăşi adoptarea Ordonanţei de urgenţă nr. 59/2011, în sensul că scopul real al adoptării acesteia a fost acela de a limita în timp
7
efectele hotărârilor judecătoreşti privind deciziile de recalculare a pensiilor emise în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 737/2010.
Un alt aspect reieşit din petiţii se referă la lipsirea de efect a hotărârilor judecătoreşti de suspendare a Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 sau de anulare a deciziilor de recalculare a pensiilor de serviciu.
Faţă de aprecierile făcute, autorii petiţiei au solicitat ca Avocatul Poporului să facă demersurile necesare şi impuse de situaţia expusă, în virtutea atributelor conferite de Constituţie şi de Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a se pune capăt tratamentului abuziv şi discriminatoriu la care sunt supuse aceste categorii de pensionari.
Elementele desprinse din sesizările primite vizează, sintetic, următoarele aspecte:

verificarea constituţionalităţii Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

modificarea şi completarea Legii nr. 119/2010, a Legii nr. 263/2010, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, în sensul de a se introduce o normă similară celei cuprinse în art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000, abrogată de Legea nr. 263/2010. Potrivit acestui articol “În situaţia în care cuantumul pensiilor stabilit conform alin. (6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos.”

întocmirea unui raport despre gravele încălcări ale principiilor de drept create de Legea nr. 119/2010 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, mai precis al unicităţii şi egalităţii de tratament, şi inadvertenţele dintre aceste acte normative;

deficienţe în activitatea caselor de pensii de revizuire a pensiilor de serviciu şi de punere în executare a unor hotărâri judecătoreşti.

jurisprudenţa neunitară în materia recalculării pensiilor de serviciu. 8
IV. ASPECTE PRIVIND ACTIVITATEA CASELOR DE PENSII ŞI JURISPRUDENŢA ÎN DOMENIUL REVIZUIRII PENSIILOR DE SERVICIU
Din analiza şi evaluarea aspectelor prezentate în Capitolul III al acestui raport, s-a conturat concluzia că, într-o măsură semnificativă, problemele referitoare la eliminarea pensiilor de serviciu sunt generate de dispoziţiile Legii nr. 119/2010, ale Legii nr. 263/2010, respectiv ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011.
Unele aspecte privesc practici administrative defectuoase şi practica judecătorească.
Principalele disfuncţionalităţi administrative semnalate în activitatea caselor de pensii vizează superficialitatea revizuirii pensiilor, în sensul neluării în considerare a tuturor documentelor care atestă veniturile salariale realizate şi contribuţiile la fondul de pensii, aceasta şi pe fondul termenelor scurte pentru revizuire şi a numărului mare de pensii supuse recalculării/revizuirii, dar şi tergiversarea punerii în executare a hotărârilor judecătoreşti prin care s-au anulat deciziile de revizuire a pensiilor şi s-au menţinut în plată pensiile de serviciu.
Urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010 şi a emiterii deciziilor de recalculare a pensiilor de serviciu, practica judiciară internă s-a confruntat cu un număr mare de cauze, pronunţându-se soluţii atât în primă instanţă, cât şi în recurs. Reglementările legale succesive, adică cele două hotărâri de Guvern şi cele două ordonanţe de urgenţă, deja expuse, au sporit confuzia, au făcut ca numărul proceselor să crească şi au favorizat dezlegarea diferită a unor cauze similare sau chiar identice.
Cu titlu de exemplu, redăm situaţia membrilor Asociaţiei funcţionarilor publici parlamentari pensionari „LEGIFER”, reieşită din datele comunicate instituţiei Avocatul Poporului de asociaţie. Dintre cei 180 de membri, trei contestatari au fost repuşi în drepturi de Curtea de Apel Bucureşti, recunoscându-li-se în continuare natura juridică a pensiei de serviciu, altor trei contestatari instanţa le-a stabilit o pensie de serviciu diminuată cu 25%, iar celorlalţi 174 de contestatari li s-au respins cererile, deşi au depus contestaţii similare, motivate similar şi susţinute de aceiaşi avocaţi, fiind judecate de aceleaşi instanţe şi chiar de aceleaşi complete.
Cel puţin până la apariţia Deciziei nr. 29 din 12 decembrie 2011 cu privire la recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă 9
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege, în problematica litigioasă în discuţie s-a conturat opinia majoritară că măsurile dispuse în baza Legii nr. 119/2010 sunt nelegale, astfel că au fost admise contestaţiile şi au fost anulate deciziile de reclaculare a pensiilor.
Din datele furnizate de curţile de apel instituţiei Avocatul Poporului reies o serie de aspecte cu relevanţă în contextul prezentării jurisprudenţei în domeniul recalculării pensiilor de serviciu. Deşi aplicaţia ECRIS folosită de instanţe nu a permis evidenţierea distinctă a dosarelor având ca obiect recalculare, respectiv revizuire pensii de serviciu, astfel că nu a putut fi comunicat numărul acestor cauze, curţile de apel au încercat să transmită, în sinteză, situaţia acestor dosare.
Astfel, datele comunicate pun în evidenţă existenţa unei practici neunitare mai ales la nivelul tribunalelor ca instanţe de fond şi în măsură mult mai mică la nivelul curţilor de apel care, ca instanţe de recurs, în majoritatea cazurilor au pronunţat decizii de respingere a contestaţiilor.
Un aspect deosebit de important reliefat de curţile de apel îl reprezintă momentele care au marcat reconsiderarea jurisprudenţei în domeniul recalculării pensiilor de serviciu.
În acest sens, au fost evocate Decizia nr. 29/2011 pronunţată pe calea recursului în interesul legii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Decizia de inadmisibilitate a Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr. 45.587/11 şi nr. 45.588/11, prin care s-a constatat neîncălcarea de către statul roman a dispoziţiilor art.1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţie, sub aspectul transformării pensiilor de serviciu în pensii din sistemul public, în temeiul Legii nr. 119/2010. După aceste decizii, majoritatea instanţelor judecătoreşti au respins contestaţiile împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor.
Dată fiind practica neunitară de la o instanţă la alta, de la un complet la altul, aşa cum deja am arătat, prin Decizia nr. 29/2011 pronunţată pe calea recursului în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dezlegat problematica reprezentată de stabilirea calităţii de „bun” sau de „interes patrimonial” a pensiilor de serviciu stabilite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.119/2010, statuând că „…pensiile de serviciu, stabilite în
10
temeiul actelor normative speciale în baza cărora cei vizaţi le încasau, reprezintă un interes patrimonial ce intră în sfera de protecţie a art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului, atât sub aspectul părţii contributive (partea achitată de la bugetul asigurărilor sociale de stat), cât şi a celei necontributive (care se suportă de la bugetul de stat).”
Înalta Curte a stabilit că prin efectul Legii nr. 119/2010, dreptul la pensie de serviciu al celor vizaţi a fost limitat cu sume diferite, ca urmare a suprimării beneficiului ce reprezenta suplimentul acordat de la bugetul de stat, iar limitele în care s-a realizat diminuarea pensiei constituie o circumstanţă importantă în identificarea premiselor de analiză a raportului de proporţionalitate, fiind util a se observa proporţia reducerii din cauza dedusă judecăţii.
În aceeaşi decizie s-a arătat că sursa practicii neunitare ce a condus la iniţierea recursului în interesul legii şi la pronunţarea deciziei a fost analiza cerinţei privind existenţa “raportului rezonabil de proporţionalitate”, întrucât instanţele naţionale nu au făcut această analiză în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei cauze. De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că instanţele nu au analizat riguros, în concret, proporţia reducerii acestui beneficiu social, circumstanţele particulare.
Aşadar, în practica judecătorească, s-a urmărit, în esenţă, cel puţin după decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dacă măsurile respective erau proporţionale cu scopul urmărit – restabilirea echilibrului bugetar, evitând totodată înrăutăţirea situaţiei sociale -, verificându-se dacă, în speţele analizate, tratamentul aplicat reclamanţilor a făcut posibilă menţinerea unui echilibru între interesele aflate în joc. Astfel, s-a analizat ingerinţa statului în drepturile de pensie prin prisma primei fraze din primul alineat al art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, care consacră regula generală privind dreptul la respectarea bunurilor şi care implică din partea statelor obligaţia generală negativă de abţinere de la încălcarea acestui drept, adică sub aspectul legalităţii, servirii unei cauze de utilitate publică şi proporţionalităţii rezonabile.
Cu toate că practica judecătorească, în timp, a intrat într-un proces de unificare, situaţia celor care au contestat deciziile de recalculare şi de revizuire a pensiilor de serviciu nu s-a uniformizat, soluţiile diferite date de instanţe prin hotărâri judecătoreşti irevocabile continuând să menţină diferenţe semnificative de la un caz la altul. 11
Pentru înţelegerea corectă a situaţiei cu care s-au confruntat numeroşi foşti beneficiari ai pensiilor speciale pe fondul modificărilor legislative amintite, mai jos prezentăm o speţă relevantă, în opinia noastră, pentru multe alte cazuri.
C.G. a beneficiat de pensie specială în baza Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. Conform Legii nr. 119/2010 şi a Hotărârii Guvernului nr. 737/2010, pensia sa este recalculată de către casa teritorială de pensii, iar cuantumul acesteia este semnificativ diminuat.
C.G. a contestat în instanţă decizia de recalculare şi, în baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile, favorabile acestuia, casa de pensii a emis o altă decizie de recalculare prin care pensionarul era repus în drepturi.
Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, drepturile de pensie stabilite conform hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile au fost recalculate, iar casa de pensii a emis o nouă decizie, cu diminuarea cuantumului pensiei, ajungând-se iar la cuantumul primei recalculări.
Ultima decizie a casei de pensii a fost din nou contestată în instanţă şi, în baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile, şi de această dată a fost favorabilă pensionarului. Drept urmare, casa de pensii a emis o nouă decizie prin care petentul a fost iarăşi repus în drepturi, obţinând astfel o pensie în acelaşi cuantum ca cea stabilită în prima hotărâre judecătorească.
Aşadar, pensionarul a fost nevoit să treacă prin două procese, iar casa de pensii a emis nu mai puţin de patru decizii de recalculare/revizuire.
Prin acelaşi şir de procese, dar, în cele mai multe cazuri, fără soluţie favorabilă, au fost fost nevoiţi să treacă numeroşi pensionari, mulţi dintre ei fără să fie repuşi în drepturi cum s-a întâmplat în speţa prezentată, dată fiind practica judecătorească neunitară.
IV. ASPECTE LEGISLATIVE
Din analiza prevederilor Legii nr. 119/2010, ale Legii nr. 263/2010, respectiv ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, din perspectiva aspectelor puse în discuţie în acest raport special, reies următoarele constatări:
12
Măsura recalculării pensiilor de serviciu satisface cerinţa de a fi legală, fiind prevăzută de o lege. De asemenea, în raport cu raţiunile socio-economice care au fundamentat diminuarea cuantumului pensiilor speciale, Legea nr. 119/2010 urmăreşte un scop legitim. Astfel, în expunerea de motive a Legii nr. 119/2010 sunt arătate ca obiective ale adoptării acestui act normativ atât diminuarea cheltuielilor bugetare şi instituirea unui regim egalitar de pensii având la bază principiul contributivităţii prin eliminarea inechităţilor existente în sistem, măsuri cu caracter excepţional determinate şi de situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă satul şi de necesitatea respectării angajamentelor asumate de România prin semnarea acordurilor de împrumut cu organismele financiare internaţionale în situaţia crizei economice, cât şi de necesitatea asigurării sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii publice.
În ceea ce priveşte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, acestea conţin prevederi de natură tehnică, ce reglementează modalitatea concretă de revizuire a noilor pensii (foste speciale) pentru diferitele categorii de pensii supuse recalculării. Prin aceste două acte normative, legiuitorul delegat, potrivit motivării sale, a urmărit “instituirea unei etape de revizuire a cuantumului pensiilor”.
Totuşi, se impune sublinierea că cele două ordonanţe de urgenţă, în ciuda terminologiei diferite utilizate, respectiv “revizuire” în loc de “recalculare”, reiau, în esenţă, prevederile Hotărârii Guvernului României nr. 735/2010 şi ale Hotărârii Guvernului României nr. 737/2010. În practică, adoptarea acestor ordonanţe de urgenţă a sporit confuzia legislativă în ceea ce priveşte recalcularea pensiilor de serviciu, a încărcat casele de pensii cu noi recalculări (revizuiri) şi a aglomerat instanţele de judecată în condiţiile în care pensionarii cu hotărâri judecătoreşti irevocabile prin care li s-au menţinut pensiile de serviciu au fost nevoiţi să se adreseze, din nou, instanţelor de judecată pentru aceeaşi problemă. Că este aşa o demonstrează şi speţa prezentată anterior, în care pensia “recalculată” este aceeaşi cu pensia “revizuită”.
Legea nr. 263/2010, prin art. 196, în acord cu Legea nr. 119/2010, prevede explicit că la data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, se abrogă prevederile referitoare la pensii cuprinse în actele normative care reglementează statutele celor care au beneficiat de astfel de pensii.
13
De asemenea, din bogata jurisprudenţă a Curţii Constituţionale, aşa cum am arătat, rezultă constituţionalitatea dispoziţiilor legale din actele normative mai sus menţionate, în raport cu mai multe texte constituţionale, precum art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2), art. 16, art. 20, art. 44, art. 47, art. 61 alin. (1), art. 69 alin. (1) din Constituţie şi art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi prevederi ale Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, Carta Socială Europeană revizuită. În acest sens amintim, cu titlu de exemplu, Deciziile nr. 661/2012, nr. 912/2012, nr. 60/2102, nr. 1264/2011, nr. 1359/2011, nr. 812/2012, nr. 704/2012, nr. 214/2012, nr. 221/2012, nr. 406/2012, nr. 4076/2012.
În ceea ce priveşte convenţionalitatea măsurii de transformare a pensiilor de serviciu în pensii bazate pe contribuţii de asigurări sociale de stat, o relevanţă deosebită o are Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr. 45.587/11 şi nr. 45.588/11, pe care Curtea Constituţională o evocă în Decizia nr. 215/2012, arătând că “(…) un argument suplimentar în sensul convenţionalităţii măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie şi Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr. 45.587/11 şi nr. 45.588/11 – Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar şi Lucia Gheţu împotriva României, prin care s-a constatat că măsura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti în pensii contributive, în temeiul Legii nr. 119/2010, este conformă prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeaşi Convenţie, chiar dacă acest lucru a însemnat o scădere cu 70% a cuantumului pensiilor. Prin decizia menţionată, Curtea de la Strasbourg a preluat astfel raţionamentul Curţii Constituţionale, statuând că măsura de reducere a pensiilor de serviciu este prevăzută de lege (paragrafele 18 şi 42) şi constituie o modalitate de a echilibra bugetul şi de a corecta diferenţele existente între sistemele de pensie (…).
Amintim şi Hotărârea din 15 mai 2012, pronunţată în Cauza Abăluţă şi alţii contra României, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că reforma sistemului de pensii din România nu a avut loc cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii, nu a 14
adus atingere părţii contributive a pensiei, iar diferenţele de tratament juridic instituite intră în marja de apreciere a statului.
Din cele mai sus expuse rezultă legalitatea, constituţionalitatea şi convenţionalitatea prevederilor legale care reglementează transformarea pensiilor de serviciu în pensii din sistemul public, ceea ce reprezintă repere de care trebuie să se ţină seama într-o analiză a problematicii în cauză şi pe care, în mod firesc, nici acest raport nu îşi propune să le pună în discuţie.
Cu toate acestea, nu putem să nu observăm realele probleme care au apărut ca urmare a transformării pensiilor de serviciu în pensii din sistemul public.
Aşa fiind, în cele ce urmează vom formula câteva observaţii prilejuite de analiza prevederilor legale în discuţie şi de aspectele reieşite din practica instituţiei Avocatul Poporului. Potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, condiţiile de exercitare a dreptului la pensie sunt stabilite prin lege. Aşadar, legiuitorul poate stabili şi modifica condiţiile şi criteriile de calcul al pensiilor, inclusiv acordarea suplimentului de la bugetul de stat în unele cazuri.
Un prim aspect care se cuvine a fi adus în discuţie este acela referitor la concordanţa dintre scopul elaborării Legii nr. 119/2010 şi efectele acesteia. În expunerea de motive a Legii nr. 119/2010 sunt arătate obiectivele adoptării acestui act normativ printre care se numără şi necesitatea asigurării sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii publice. Pensia de serviciu, având două componente, contributivă şi necontributivă, a fost suportată atât din bugetul asigurărilor sociale de stat, cât şi din bugetul statului.
În aceste condiţii, se naşte întrebarea în ce măsură eliminarea pensiilor de serviciu a servit la asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii publice din moment ce acest proces a însemnat eliminarea părţii necontributive suportate din bugetul de stat şi nicidecum din bugetul sistemului de pensii. Aceasta cu atât mai mult cu cât pensiile speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind instituite de către legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, pot fi eliminate doar dacă există o raţiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor sociale ale statului sub forma pensiei.
Mai mult, potrivit execuţiilor bugetare publicate de Ministerul Finanţelor Publice, deficitul real al sistemului public de pensii, respectiv diferenţa dintre sumele plătite sub 15
formă de pensii de stat şi încasările de contribuţii de asigurări sociale, s-a adâncit cu 26,5% (peste 2,5 miliarde lei) în primele 11 luni din 2011, faţă de perioada similară din 2010, de la 9,5701 la 12,1067 miliarde lei.
În ciuda estimării Guvernului cu privire la suma de 170.198.380 lei economie totală pentru bugetul de stat rezultată din eliminarea pensiilor de serviciu ale personalului diplomatic şi consular, personalului aeronautic civil navigant şi nenavigant, funcţionarilor publici parlamentari, senatorilor, deputaţilor, magistraţilor, a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi a personalului Curţii de Conturi, Consiliul fiscal, căruia îi revine drept atribuţie şi „analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări, atât înainte de aprobarea de către Guvern, cât şi înainte de transmiterea către Parlament, asupra legilor bugetare anuale”, în conformitate cu prevederile Legii nr. 69/2010, la sfârşitul anului 2011 a exprimat următoarea opinie “Cu toate că iniţial exerciţiul de recalculare a pensiilor speciale anticipa conform calculelor Ministerului Muncii, economii bugetare substanţiale la nivelul cheltuielilor cu pensiile, în cele din urmă putem constata că acest demers s-a concretizat în cheltuieli suplimentare cu pensiile aferente celor 159 de mii de pensionari din această categorie (aproximativ 1 miliard de lei cheltuială anuală suplimentară), în condiţiile în care pensia medie corespunzătoare creşte în urma recalculării de la 1755 lei (nivel utilizat pentru fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011) la 2289 lei în anul 2012 (o creştere medie de 30.4%).”
Dintr-o altă perspectivă, apreciem că reducerea pensiilor speciale nu s-a realizat cu asigurarea protecţiei aşteptărilor legitime a cetăţenilor cu privire la un anumit nivel al protecţiei şi securităţii sociale şi nici menţinerea unui echilibru just între interesele generale şi cele individuale, astfel încât dimensiunea reducerii acestor pensii să nu devină o sarcină dificilă, în unele cazuri exorbitantă, cu caracter permanent, pentru cei vizaţi. Reamintim că eliminarea pensiilor de serviciu a însemnat o reducere drastică a veniturilor din pensii, în unele cazuri ajungându-se la o scădere cu 70% a cuantumului pensiilor. Astfel, legiuitorul nu a adoptat o soluţie care să răspundă atât exigenţelor impuse de reformarea sistemului de pensii, cât şi intereselor individuale ale celor vizaţi de această diminuare, de pildă, reducerea parţială a părţii necontributive din pensie. O asemenea măsură răspunde şi exigenţelor reieşite din practica judecătorească deja menţionate.
În acest context, nu putem să nu evocăm situaţia personalului aeronautic civil navigant profesionist. Din datele privind procentul de diminuare a pensiilor acestei
16
categorii profesionale, puse la dispoziţie de Asociaţia Naţională a Aviatorilor Pensionari, reiese că din cei 1000 de membri, 144 au suferit o diminuare a pensiei de peste 90%, 461-peste 80%, 955-50% şi peste. Cea mai mică diminuare este de 40%. Aceeaşi asociaţie a arătat că, în speţe identice, soluţiile dispuse de instanţe au fost foarte diferite, respectiv revenirea în tot, în parte sau deloc la pensia anterioară.
Şi aceasta în ciuda condiţiilor speciale de muncă ale acestei categorii profesionale: grad ridicat de risc pe întreaga perioadă de activitate, suprasolicitare psihică şi nervoasă, stres, radiaţii şi radiaţii cosmice, imensa responsabilitate pentru viaţa pasagerilor, expunerea la boli profesionale – speranţa medie de viaţă extrem de scăzută, de numai 59 de ani, faţă de 70-77 de ani la celelalte categorii profesionale.
În virtutea plenitudinii sale de competenţă, legiuitorul a stabilit pensiile de serviciu, a adoptat un sistem de pensii bazat pe principiul contributivităţii, apoi a decis eliminarea pensiilor de serviciu pentru că nu aveau la bază contributivitatea.
Observăm însă că aplicarea strictă a principiului contributivităţii tuturor pensiilor, inclusiv pensiilor de serviciu, este contrazisă în unele situaţii, de pildă, în cazul indemnizaţiei sociale pentru pensionari reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009. Această indemnizaţie este formată dintr-o parte contributivă şi o parte suportată din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, astfel încât, niciun pensionar să nu aibă o pensie sub un anumit cuantum, în momentul de faţă acest cuantum fiind stabilit la 350 lei, indiferent de cât a contribuit. Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, numărul total al beneficiarilor prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (actual – indemnizaţie socială), în trimestrul III al anului 2012, a fost de 605,5 mii persoane, din care, 421,6 mii persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 9,0% din totalul pensionarilor din această categorie şi 183,9 mii persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 30,2% din totalul acestora.
Un alt exemplu în acest sens, îl reprezintă pensiile agricultorilor pentru care statul a continuat să suporte aceeaşi parte necontributivă (art.1921 din Legea nr. 19/2000 şi art. 187 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010).
De asemenea, menţinerea unora dintre pensiile de serviciu ca atare şi soluţiile adoptate în cazul pensiilor militare de stat, al pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale 17
funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor constituie un alt exemplu de stabilire a unor drepturi de asigurări sociale fără aplicarea strictă a principiului contributivităţii. De aici rezultă că în anumite situaţii, legiuitorul a înţeles să prevadă excepţii de la aplicarea strictă a principiului contributivităţii la stabilirea drepturilor de pensie, şi astfel să păstreze sau chiar să majoreze pensiile recalculate şi revizuite în contextul transformării pensiilor de serviciu în pensii din sistemul public.
Realitatea adoptării unor soluţii de reglementare care să protejeze drepturile de pensie în plată ale beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, reiese şi din faptul că a fost necesară o rectificare bugetară pentru plata diferenţelor rezultate în urma procesului de revizuire a pensiilor acestora. Astfel, în motivarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2012 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 se arată că adoptarea acesteia a fost necesară “având în vedere asigurarea fondurilor necesare pentru plata diferenţelor rezultate în urma procesului de revizuire a pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru păstrarea echilibrelor bugetare la un nivel care să permită respectarea angajamentelor interne şi internaţionale asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar, (…)”.
O altă observaţie se referă la faptul că în cazul pensiilor speciale, legiuitorul nu a prevăzut menţinerea în plată a pensiei de serviciu existente ca măsură de protecţie a celor care, fără voia lor, urmau să suporte consecinţele recalculării pensiilor aflate în plată, deşi există precedent în acest sens în legislaţia asigurărilor sociale. Astfel, în art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000, abrogată de Legea nr. 263/2010. se prevedea că “În situaţia în care cuantumul pensiilor stabilit conform alin. (6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos.”
Acest text de lege din Legea nr. 19/2000 ar fi trebuit să li se aplice beneficiarilor pensiilor speciale, firesc, în virtutea faptului că art. 1 din Legea nr. 119/2010 prevede că pensiile de serviciu, stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Observăm însă că, în realitate, prevederile Legii nr. 19/2000 le-au fost aplicate selectiv.
În mod similar, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat prevedea la art. 6 alin. (2) că “În situaţia în care cuantumul pensiei aferent noului punctaj
18
determinat este mai mic decât cel cuvenit sau aflat în plată, se menţine cuantumul cuvenit sau aflat în plată până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se va obţine un cuantum al pensiei mai mare decât acesta.” Cu alte cuvinte, indexarea sau majorarea pensiei nu mai era posibilă până când din înmulţirea punctului de pensie cu punctajul mediu nu rezulta un cuantum mai mare decât al pensiei cuvenite sau aflate în plată.
Nu în ultimul rând, având în vedere exigenţele privind respectarea principiului proporţionalităţii subliniate prin Decizia nr. 29 din 12 decembrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar şi de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, considerăm că este necesară modificarea legislaţiei astfel încât aceasta să răspundă principiului proporţionalităţii între interesul general protejat şi cel particular lezat, în alte cuvinte, reducerea pensiei să nu afecteze esenţial condiţiile de viaţă ale pensionarilor. În acest context, amintim că în cauza Maggio şi alţii contra Italiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că o reducere a pensiei cu mai puţin de 50% este rezonabilă şi proporţională, ceea ce înseamnă că, per a contrario, o reducere peste acest procent nu este rezonabilă şi nici proporţională.
Nu numai aspectele mai sus expuse care privesc, în esenţă, partea necontributivă a pensiilor speciale au creat nemulţumiri profunde şi dificultăţi, ci şi cele care se referă la partea contributivă a acestor pensii. Ne referim la însăşi metodologia de calcul, în concret, utilizată pentru revizuirea pensiilor speciale şi care este cea care determină, în final, cuantumul pensiei, reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată de Legea nr. 165/2011, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, aprobată de Legea nr. 109/2012.
Scopul declarat al celor două ordonanţe de urgenţă a fost instituirea unei etape de revizuire, din oficiu, a cuantumului pensiilor recalculate prin efectul Legii nr. 119/2010, cu respectarea principiului contributivităţii şi egalităţii, urmărindu-se a se stabili în mod just şi echitabil drepturile de pensie. Conţinând norme tehnice, aceste acte normative reglementează stagiile de cotizare în funcţie de care se calculează punctajul mediu anual şi cuantumul veniturilor care se iau în calcul la stabilirea pensiilor, dar care nu pot fi dovedite,
19
termenele de recalculare a pensiilor speciale ori de depunere a actelor doveditoare astfel încât persoanele vizate să aibă posibilitatea să identifice şi să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activităţi profesionale.
În realitate, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, aplicabilă în următoarele cazuri: pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular; pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari, pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor, pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi (fără consilierii de conturi), prevede revizuirea pensiilor din oficiu şi la cererea pensionarilor într-un termen foarte scurt care nu a permis stabilirea pensiei contributive în mod just şi echitabil. Este de notorietate durata şi dificultatea obţinerii dovezilor care atestă veniturile salariale şi contribuţiile plătite într-o întreagă carieră profesională.
Astfel, în conformitate cu art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 59/2011, “Pensiile prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiaşi legi, se revizuiesc, din oficiu, de către casele teritoriale de pensii în evidenţa cărora se afla dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.”, iar potrivit alin. (2), “Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi revizuite şi la cererea beneficiarului, dacă acesta depune la casa teritorială de pensii, în termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, noi acte doveditoare, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date şi elemente decât cele existente la dosarul de pensie, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare şi a punctajului mediu anual.”
Prin comparaţie, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sunt mai favorabile. Astfel, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, termenul de revizuire, din oficiu, în cazul pensiilor pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat
20
salariul mediu brut pe economie a fost stabilit până cel târziu la 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.
Apreciem că prelungirea termenului în care persoanele vizate să aibă posibilitatea să identifice şi să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activităţi profesionale ar putea contribui la stabilirea unui cuantum just al pensiei bazate pe contribuţii pentru toate persoanele vizate de recalcularea pensiilor de serviciu. În susţinerea acestui punct de vedere subliniem şi faptul că în cazul persoanelor ale căror pensii au fost recalculate în baza Legii nr. 119/2010, recalcularea pensiilor şi trecerea acestora la un nou mod de stabilire a pensiei a fost făcută din oficiu, fără a exista o cerere, astfel încât nu poate fi reţinută ca o culpă faptul că aceste persoane nu au depus la casa teritorială de pensii, din timp, dovezi exhaustive cu privire la veniturile relevante pentru stabilirea drepturilor de pensie în sistem contributiv.
Raportat la caracterul intempestiv al trecerii la un alt sistem de pensie, bazat pe alt mod de calcul, în condiţiile în care pentru stabilirea pensiei de serviciu nu era necesară probarea tuturor veniturilor salariale contributive din perioada activă, termenul de depunere a unor astfel de documente ar fi trebuit să fie semnificativ mai lung.
Aşa cum am arătat, problema recalculării, respectiv a revizuirii pensiilor speciale este în strânsă relaţie cu asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii publice. Gestionarea sistemului public de pensii reprezintă, într-adevăr, o provocare majoră, accentuată de fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, care însă nu poate fi realizată cu şanse de reuşită prin reducerea unor categorii de pensii.
În acest context, devine stringentă reformarea acestui sistem pentru a asigura sustenabilitatea schemelor publice de pensii, în vederea creşterii calităţii vieţii pensionarilor, prin introducerea şi implementarea în cadrul sistemului de pensii a mai multor piloni: sistemul public, sistemul din Pilonul II, în cadrul căruia o parte din contribuţiile sociale sunt administrate privat, deja reglementat prin Legea nr. 411/2004, republicată, sistemul de pensii private (Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative) şi sistemul de pensii ocupaţionale, astfel încât o persoană, după retragerea din activitate, să poată beneficia de mai multe venituri din mai multe sisteme. Dintre aceste sisteme, singurul care nu cunoaşte o reglementare legală este cel al pensiilor ocupaţionale.
Sistemul pensiilor ocupaţionale (pensia ocupaţională desemnează suma platită periodic, pe viaţă, dintr-un fond de pensii ocupaţionale, unui participant în mod suplimentar 21
şi distinct de cea furnizată de sistemul public), ar putea contribui la realizarea pe termen lung a sustenabilităţii financiare a sistemului public de pensii prin scăderea presiunii exercitată asupra acestuia. Ne rezervăm dreptul de a considera că existenţa pensiilor ocupaţionale ar fi putut preveni sau cel puţin limita semnificativ efectele create prin recalcularea pensiilor speciale.
Din păcate, aşa cum am menţionat, nici în momentul de faţă nu este reglementat sistemul pensiilor ocupaţionale, deşi în 2011 a fost supus dezbaterii publice un proiect de lege în acest sens, iar în anul 2004 a fost adoptată Legea nr. 249 privind pensiile ocupaţionale, ulterior abrogată prin Legea nr. 204/2006.
Mai mult, reglementarea sistemului pensiilor ocupaţionale nu este un simplu deziderat, ci o obligaţie legală prevăzută de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Potrivit art. 193 din această lege, “Guvernul României trebuie să elaboreze şi să înainteze Parlamentului spre adoptare, până la sfârşitul anului 2010, proiectul Legii privind pensiile ocupaţionale.”
Sinteza raportului
Temeiul constituţional al prezentului raport special îl constituie art. 53 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia ”Restrângerea exerciţiului unor drepturi poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.
Faţă de acest principiu, actul de recalculare a pensiilor de serviciu s-a efectuat prin abatere de la textul din Constituţie în următoarele aspecte:
Desfiinţarea pensiilor prevăzute în Legea nr. 119/2010 a adus atingere unui drept dobândit, acela de pensie de serviciu; aceasta nu este diminuată temporar sau impozitată pe o perioadă nedefinită de timp, este pur şi simplu desfiinţată. Articolul din Constituţie se referă în cazul de faţă la dreptul la pensie de serviciu care dispare cu totul şi nu la dreptul la pensie din sistemul asigurărilor sociale de stat. Dreptul dobândit şi retras prin această lege este pensia de serviciu, şi nicidecum pensia din sistemul public de pensii pentru care s-a plătit contribuţie. Această premiză nu este reală întrucât pensia de serviciu şi pensia din sistemul public nu reprezintă un singur drept, astfel că în fapt, dreptul la pensie de serviciu a dispărut cu totul! 22
Aşa cum am arătat, până în prezent, categoria pensionarilor în cauză, mai puţin beneficiarii pensiilor militare, beneficiase de 2 drepturi: pensia de serviciu – un drept care includea alt drept, pensia din sistemul public de pensii, ambele obţinute prin efectul a două legi organice diferite. Cu alte cuvinte, dreptul la pensie de serviciu nu a fost restrâns, ci desfiinţat.
Măsura nu a fost aplicată în mod nediscriminatoriu, având în vedere menţinerea intactă a dreptului la pensie de serviciu în cazul magistraţilor şi al consilierilor de la Curtea de Conturi, iar în privinţa modului de calcul în cazul pensiilor militare s-a aplicat prin asimilarea forţată a acestora cu pensiile de tip contributiv, un algoritm diferit de calcul care în 80% din cazuri a condus la pensii recalculate în cuantum superior pensiilor de serviciu, în timp ce celelalte categorii de pensii de serviciu s-au diminuat cu procente între 20-90%.
Jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a instanţelor arată că în cazul unor drepturi cărora prin lege li s-a modificat modul de calcul, ele vor fi majorate dacă cuantumul aflat în plată este inferior celui rezultat pe noua formulă şi îşi vor păstra cuantumul din plată dacă acesta este superior celui rezultat prin aplicarea noii formule. Este de notorietate pronunţarea Curţii Constituţionale în acest sens în cazul sesizărilor punctuale în cadrul procesului de recorelare a pensiilor din 2005.
Punerea în aplicare a Legii nr. 119/2010 a relevat cu claritate discordanţa dintre scopul iniţial al legii, acela de a reduce cheltuielile cu pensiile regăsite în deficitul bugetului de stat consolidat şi rezultatele din execuţia bugetară a anului 2011: deficitul real al sistemului public de pensii, respectiv diferenţa dintre sumele plătite sub forma de pensii de stat şi încasările de contribuţii de asigurări sociale s-a adâncit cu 26,5% (peste 2,5mld lei) în primele 11 luni faţă de perioada similară din 2010, de la 9,5701 la 12.1067 miliarde.
Fostele pensii de serviciu de tip militar, reprezentate de 158.000 de beneficiari dintr-un total de 170000 pensii de serviciu se plăteau integral din bugetul de stat prin bugetele ministerelor respective. Acum ele se plătesc din bugetul asigurărilor sociale de stat, mărind deficitul acestuia şi degrevând bugetul de stat. Contribuţiile actualilor angajaţi militari compensează într-un procent foarte mic cheltuielile cu pensiile, în cuantum superior celui din 2010, urmare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011.
În ciuda estimării Guvernului cu privire la suma de 170.198.380 lei economie totală la bugetul de stat rezultată din eliminarea pensiilor de serviciu ale personalului diplomatic şi consular, personalului aeronautic civil navigant şi nenavigant, funcţionarilor publici
23
parlamentari, senatorilor, deputaţilor, magistraţilor, a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi a personalului Curţii de Conturi, Consiliul Fiscal căruia îi revine drept atribuţie şi “analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări atât înainte de aprobarea de către Guvern cât şi înainte de transmiterea la Parlament, asupra legilor bugetare anuale”, în conformitate cu prevederile Legii nr. 69/2010, la sfârşitul anului 2011 a exprimat următoarea opinie: “Cu toate că iniţial exerciţiul bugetar de recalculare a pensiilor de serviciu anticipa conform calculelor Ministerului Muncii economii bugetare substanţiale la nivelul cheltuielilor cu pensiile, în cele din urmă putem constata că acest demers s-a concretizat în cheltuieli suplimentare cu pensiile aferente celor 159 mii de pensionari din această categorie (aproximativ 1 miliard de lei cheltuială anuală suplimentară), în condiţiile în care pensia medie corespunzătoare creşte în urma recalcularii de la 1755 lei (nivel utilizat pentru fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat în 2011) la 2289 lei în anul 2012 (o creştere medie de 30,4%).
Obiectivul acordării pensiilor doar în baza contributivităţii nu s-a putut respecta rămânând în plată încă astfel de prestaţii de tip pensie necontributivă întrucât categoriile magistraţilor, consilierilor de la Curtea de Conturi, persoanele cu stagii incomplete sau insuficiente faţă de un cuantum minim (pensia minim garantată, pensiile pentru agricultori) beneficiază în continuare de o plată necontributivă.
În CONCLUZIE, aplicarea legislaţiei de eliminare a pensiilor de serviciu s-a făcut cu nerespectarea textului din Constituţie ce a reprezentat temeiul legal, iar măsura preconizată a aduce economii la buget a adus de fapt cheltuieli anuale suplimentare de cca.1 miliard lei.
V. PROPUNERI
Având în vedere deficienţele semnalate şi pornind de la multitudinea de sesizări la instituţia Avocatul Poporului ale celor cărora legislaţia de desfiinţare a pensiilor de serviciu le-a adus atingere, ţinând seama de miile de sesizări în instanţă, individuale sau de grup, soldate cu tot atâtea procese pe rol sau închise, ţinând seama de deciziile tribunalelor şi curţilor de apel neuniforme pe această temă unică şi că nici recursul în interesul legii al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 12 decembrie 2011, nu a determinat o clarificare a soluţiilor de abordat, propunem:
24
Măsură tranzitorie
Pentru pensiile de serviciu stabilite în baza legislaţiei existente la apariţia Legii nr. 119/2010, revenirea la denumirea şi cuantumul pensiilor de serviciu anterioare promulgării Legii nr. 119/2010.
Partea din pensie platită de către bugetul de stat va fi impozitată pe principiul pierderii proporţionale (în concordanţă şi cu textul Constituţiei şi în concordanţă şi cu Recursul în interesul legii semnat de Procurorul General).
Impozitarea se va face cu un procent progresiv, pe tranşe, proporţional cu mărimea cuantumului contribuţiei statului. De exemplu, dacă partea din bugetul de stat este de 8000 lei, impozitul va fi de 4000 lei. La o sumă din bugetul de stat de 1000 lei, impozitul va fi de 200 lei. Intermediar, vor fi tranşe, în aşa fel încât împozitarea să fie cuprinsă între 20-50%. Bugetul de stat beneficiar al acestui impozit va contribui astfel cu o sumă mai mică la pensiile de serviciu. Drepturile de pensie de serviciu astfel revizuite nu se vor acorda retroactiv promulgării legislaţiei ţinând seama de dificultăţile bugetare. Pensiile de serviciu se vor acorda pe durata vieţii celor ce au beneficiat prin legislaţie de acest drept, cheltuielile bugetului de stat cu această destinaţie diminuându-se an de an.
Persoanele aparţinând categoriilor îndreptăţite la o pensie de serviciu aflate încă în activitate vor intra în sistemul de pensii ocupaţionale, ce va fi elaborat şi implementat cu celeritate. Această măsură ne va scuti de acuza retroactivităţii legii şi a continuării cauzelor în instanţe interne şi internaţionale. De pensii ocupaţionale pot beneficia şi alte categorii profesionale, conform legislaţiei ce se va elabora.
Faţă de aspectele legislative analizate, formulăm următoarele propuneri:
1. Propuneri privind Legea nr. 119/2010:
– Completarea dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 119/2010 cu două noi alineate, (4) şi (5), având următorul conţinut:
“Alin. (4) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit dispoziţiilor prezentei legi nu poate reprezenta mai puţin de 50 % din cuantumul pensiilor aflate în plată.”
“Alin. (5) Drepturile de pensii revizuite potrivit alin. (4) se cuvin astfel de la data de 1 ianuarie 2011.”
2. Propuneri privind Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011:
– Completarea dispoziţiilor art. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 cu două nouă alineate, (4) şi (5), având următorul conţinut:
25
26
“Alin. (4) Termenele de revizuire din oficiu, de către casele teritoriale de pensii în evidenţa cărora se află dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, precum şi termenul de revizuire, la cererea beneficiarului, dacă acesta depune la casa teritorială de pensii noi acte doveditoare, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date şi elemente decât cele existente la dosarul de pensie, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare şi a punctajului mediu anual, se prorogă până la data de 31 mai 2013.”
“Alin. (5) Drepturile de pensii revizuite la cererea pensionarului se cuvin astfel:
a) de la data de 1 ianuarie 2011, dacă cererea de revizuire, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa teritorială de pensii până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (4);
b) de la data de întâi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa de pensii teritorială peste termenul prevăzut alin. (4).”
3. Propuneri privind pensiile ocupaţionale
– Elaborarea şi adoptarea Legii privind pensiile ocupaţionale, astfel cum prevede art. 193 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice în cel mai scurt timp.
– Legea pensiilor ocupaţionale să prevadă posibilitatea ca şi persoanele care au beneficiat de pensii speciale să adere la sistemul pensiilor ocupaţionale, în vederea suplimentării pensiei acordate de sistemul public cel puţin până la întregirea pensiei avute anterior recalculării, respectiv revizuirii prin Legea nr. 119/2010, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011.

7 septembrie 2010

SCRISOARE-APEL CATRE DEPUTATII DIN PARLAMENTUL ROMANIEI

DOAMNELOR SI DOMNILOR DEPUTATI,

Zilele acestea se afla in dezbaterea Camerei Deputatilor Proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice.Considerăm că acest proiect reprezintă o încercare a actualului Guvern de a arunca urmările crizei economice în sarcina celor mulţi, inclusiv prin afectarea veniturilor pensionarilor şi distanţarea punctului de pensie de valoarea salariului mediu brut pe economie.De fapt, punerea in aplicare a prevederilor Legii nr. 119 privind unele masuri in domeniul pensiilor a creat o profunda nemultumire in randul cadrelor militare active si in rezerva, care vad in aceasta lege o masura discriminatorie si nedreapta, care le afecteaza existenta si statutul social.Sindicatul cadrelor militare disponibilizate – organizaţie sindicală care cuprinde cadrele militare în rezervă din toate structurilor sistemului de securitate, ordine publică şi apărare naţională –vă invită la o analiză profundă şi realistă a situaţiei dezonorante şi nedrepte în care se încearcă să fie adus personalul armatei, activ şi în rezervă (pensionarii militari), rugându-vă ca prin atitudinea, comportamentul politic şi votul exprimat, să împiedicaţi includerea în conţinutul acestei legi a prevederilor incorecte şi nedrepte, cu privire la pensia militarilor.Din respect pentru timpul dumneavoastră nu vă vom supune analizei elemente emoţionale în legătură cu statutul social al militarilor (in special responsabilităţile, riscurile si servituţile profesiei de militar: asumarea prin jurământ a sacrificiului suprem; limitarea drastica a exerciţiului unor drepturi si libertăţi fundamentale; inexistenta contractului de munca / cărţii de muncă; programul de munca nenormat; interdicţia accesului la surse suplimentare de venit; mutările la ordin dintr-o garnizoana în alta, cu implicaţii majore asupra situaţiei familiale etc.).În procesul de aderare la structurile euro-atlantice, armata a fost prima instituţie a statului român care a parcurs o reformă reală, reducându-şi drastic efectivele de la 320.000 de oameni în anul 1989, la 75.000 în 2007. În acest context, peste 40.000 cadre militare au fost nevoite să părăsească sistemul şi să-şi încheie cariera militară înainte de termen, în plină ascensiune profesională, în condiţiile în care statul român, prin legislatia adoptata, le asigura recunoaşterea şi răsplata muncii depuse, precum şi continuarea activităţii în alte sectoare, inclusiv cumulul salariului cu pensia. Ca urmare a eforturilor cadrelor armatei, multe dintre ele în rezervă acum, Armata României este astăzi integral profesionalizată, îşi îndeplineşte cu cinste şi sacrificii misiunile în teatrele de acţiuni internaţionale, bucurându-se de încrederea şi preţuirea românilor.DOAMNELOR SI DOMNILOR PARLAMENTARI, In decursul procesului complex si dureros de transformare, Armata a desfăşurat o amplă activitate de documentare asupra legislaţiei care sta la baza organizării si funcţionarii structurilor militare, a celor referitoare la statutul cadrelor militare active şi în rezervă din tarile cu democraţii avansate, iar principiile acesteia au fost utilizate la realizarea cadrului legislativ românesc in vigoare pana in anul 2010, constituind un important atu în procesul de aderare la NATO si UE. Tocmai de aceea, prin acest apel vă solicitam:
1. Să susţineţi eliminarea din conţinutul Legii privind sistemul unitar de pensii a prevederilor referitoare la militari, precum şi menţinerea actualei Legi nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat (cu completările si modificările ulterioare) şi respectiv ale legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor care se încadrează în pilonul al doilea privind schemele ocupaţionale (profesionale) guvernate de Directiva Europeana nr. 86/378/EEC, modificata prin Directiva nr. 97/96/EEC. Ar fi o eroare impardonabilă să nu se ţină cont de acest argument, în favoarea altora de circumstanţă, mai ales că principiile care stau la baza pensiilor militare de stat din legea aflată în vigoare sunt deja aliniate la legislaţia europeană. Acest adevăr este confirmat prin Decizia nr. 20/02.02.2000, a Curţii Constituţionale care a dispus cu privire la necesitatea menţinerii sistemului pensiilor militare de stat: “… reglementările referitoare la pensia de serviciu pentru militari, cu diferenţele pe care această pensie le prezintă faţă de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, principiu prevăzut de art. 16 alin.(1) din Constituţie, ci reprezintă o recunoaştere a interdicţiilor severe şi a riscurilor sporite la care această categorie profesională este supusă”. Curtea Constituţionala reţine, aşadar, că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare nu reprezintă un privilegiu, ci ea este justificata in mod obiectiv, constituind o compensare parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii.Mai mult, vă reamintim, stimaţi parlamentari, că sistemul pensiilor militare în România are izvoare istorice încă din 1829-1830, fiind perfecţionat şi consacrat definitiv in timpul lui A.I. Cuza prin înfiinţarea Casei de Pensii a Armatei si respectat cu sfinţenie pe timpul domniilor lui Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea , al regimului comunist şi până astăzi. Anularea acestui sistem ar fi o mare nedreptate făcută cadrelor militare, ar afecta grav standardul de viaţă al militarilor şi ar reprezenta o abatere de la sistemul pensiilor militare din statele membre ale NATO şi UE.În majoritatea statelor membre NATO şi UE salarizarea şi pensionarea personalului Forţelor Armate sunt reglementate prin legi şi norme specifice şi distincte. În unele state în care există grile comune pentru personalul bugetar, ministerele apărării sunt abilitate să completeze aceste legi cu acte normative proprii, ordine şi alte reglementări interne (anexă).
2.Reglementările propuse pentru recalcularea pensiilor militare şi ale poliţiştilor încalcă nu numai principiul “neretroactivităţii” prevăzut de Art. 15, alin. (2) din Constituţia României, ci introduce premisa falsa ca pensiile ocupaţionale actuale pot fi recalculate ca si cum ar fi fost obţinute in baza principiului contributivitatii prevăzut in proiectul legii supus dezbaterii la art. 2, lit. c) . Dacă prin lege militarul ieşit la pensie nu a contribuit la sistemul de asigurări sociale, cum putem inventa o contribuţie virtuală, atât timp cât, in înţelesul art.3, alin. (1) din Proiectul Legii militarul nu a avut calitatea de “asigurat” in sistemul public de pensii şi nici de “contribuabil”? Faptul ca militarii nu au avut niciodată până acum “Carte de munca” ar trebui să constituie un argument la fel de convingător, in acest sens.In plus, referitor la metodologia recalculării va supunem atenţiei faptul ca prin Decizia nr. 120/2007 Curtea Constituţionala a dispus ca: “In toate cazurile in care din recalculare, rezulta un cuantum mai mare al pensiei se va plăţi acesta, iar daca noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda in continuare pensia anterior stabilita si aflata in plata, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”.Totodată, vă rugăm să reanalizaţi prevederile cap. IV din Legea nr.329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordului cadru cu Comisia Europeană şi să luaţi în dezbatere propunerile legislative înregistrate la Senat în noiembrie 2009 pentru îndreptarea greşelii legislative privind interzicerea cumulului pensie-salariu, făcută prin angajarea răspunderii Guvernului care afectează în mod deosebit cadrele militare ajunse în postura de pensionar, fără voia lor.
3. Apreciem că reglementările respective sunt nu numai neavenite, dar si antiumane, antieuropene si anticonstituţionale afectând in mod direct cadrele militare ajunse in postura de “pensionari” datorita procesului de restructurare a Armatei, si duc la desfiintarea profesiei militare si a statutului de rezervisti pe care il au pensionarii militari, care in virtutea legii au obligatia ca, in situatii de criza sau razboi, sa-si reia activitatea ca luptatori in randul fortelor armate. Acţiunile dumneavoastră ar stopa numeroasele procese declanşate deja la toate instanţele din ţară care au dat decizii favorabile petitionarilor, precum şi protestele adresate inclusiv organismelor internaţionale.Luând act de situaţia actuală, nu putem sa nu ne întrebăm: militarii au greşit atunci când au contribuit la aderarea României la NATO si UE sau greşesc acum, acceptând măsurile propuse impotriva lor? Cine doreşte decredibilizarea, demobilizarea si demotivarea cadrelor Armatei României si chiar desfiintarea statutului de militar in Romania?DOAMNELOR SI DOMNILOR DEPUTATI,Va rugam sa va ganditi la faptul ca votul dumneavoastra reprezinta o decizie istorica cu implicatii majore si profunde pentru securitatea nationala a Romaniei.In ceea ce ne priveşte, rămânem ferm ataşaţi valorilor naţionale şi occidentale si ne rezervăm dreptul de a utiliza gradual toate formele legale ale activităţii sindicale, în plan intern şi internaţional, pentru ca Armata României, activă şi în rezervă, să asigure prezervarea irevocabilă a acestor valori.SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATEComitetul Director
Bucuresti,07.09.2010

ANEXĂPRINCIPIILE SI METODOLOGIAcare stau la baza calculului pensiilor militare in tarile membre NATO si UE şi în alte ţări cu sisteme politice democratice avansate- trăsături esenţiale comune cu cele ale Legii nr. 164/ 2001 –

1. Sistemul de calcul al pensiilor militare prezintă particularităţi distincte conceptual fata de cel al pensiilor civile si este reglementat prin lege ocupaţionala separata (Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Coreea de Sud, Israel, Egipt, Japonia, Cehia, Polonia) sau printr-un capitol distinct, cuprins într-o singură lege, împreună cu cel al pensiilor bugetarilor, dar cu prevederi aparte pentru militari (Franţa, Italia, Grecia, Portugalia, Austria). IN NICIUNA DIN ACESTE TARI NU AU FOST LUATE MASURI DE REDUCERE A PENSIILOR MILITARE PENTRU IESIREA DIN CRIZA ACTUALA.
2.Baza de calcul a pensiilor militare se stabileşte în funcţie de valoarea soldei din ultima luna de activitate (Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia, Coreea de Sud, Israel) sau de media soldelor pe ultimele trei sau şase luni (Franţa, Egipt), de vechimea integrala în armată (în majoritatea tarilor – 30 ani, Japonia – 20 ani, Israel – 25), si de vârsta standard de pensionare. Pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplica un procent cuprins între 70-80%. (Ungaria 65, Olanda 70, Marea Britanie 72,5, Germania 75, SUA 77, Norvegia 76, Italia 80, Franţa 80. In România acest procent este de 60% din solda de baza, fără sporuri (pensia militara medie este de 1.400 lei, adică 340 euro, in comparaţie cu 2000 – 3000 euro cat este cuantumul acesteia in tarile la care ne raportam).
3.In toate ţările, la pensia de bază calculată se adaugă sporuri determinate de anii prestaţi peste vechimea de pensionare (acolo unde au fost acceptate astfel de cazuri) si de condiţiile de desfăşurare a serviciului: categorii de forţe armate si genuri de arme, specialităţi, garnizoane izolate, misiuni în teatre de operaţii. Indiferent de numărul anilor rezultaţi prin adăugarea acestui spor de vechime la timpul efectiv lucrat, baza de calcul a pensiei ia în consideraţie nu mai mult de 40 sau 45 de ani, pentru a nu depăşi valoarea salariului luat în calcul. În armata portugheză, valoarea reală a pensiei poate fi mai mare decât salariul dinaintea pensionarii, deoarece nu se mai aplică impozite. In România se iau in calcul maxim 40 de ani de serviciu;
4. La data ieşirii la pensie, militarii profesionişti primesc ca sprijin o suma substanţiala fixa de bani (Israel – 100.000 $ SUA) sau echivalentul unui anumit număr de solde lunare, până la 36 (Franţa, Marea Britanie, Turcia, Egipt). În Austria, la cerere, primesc anticipat si o sumă egală cu 70 de pensii lunare, cu condiţia să fie girat de rude apropiate care să poată prelua rambursarea în caz de deces. Raţiunea tuturor acestor ajutoare este, în principal, de a facilita integrarea în societatea civilă, o eventuală reîntoarcere la locurile natale sau cumpărarea unei locuinţe pentru a o elibera în timp rezonabil pe aceea de serviciu;
5.In toate tarile, pensiile militare se actualizează imediat cu indexarea salariilor militarilor activi, precum si periodic, în raport cu valoarea inflaţiei;
6.In marea majoritate a acestor tari, pensia militara se poate cumula cu un salariu în domeniul bugetar (în SUA – integral, în Portugalia – salariul se diminuează cu o treime etc.).

**********

„Eliminarea pensiilor militare e neconstituţională, populistă şi antieuropeană”
(Jurnalul Naţional, 11.02.2010)

În urma deciziei scandaloase a premierului Emil Boc de a recalcula pensiile militare, col (r). Marian Constantin, fost şef al Serviciului pensii militare din MApN face câteva precizări foarte importante despre acest subiect fierbinte şi care a provocat serioase dezbinări între diversele categorii de pensionari.

Una din preocupările importante ale actualului Guvern este, cu siguranţă, finalizarea şi transmiterea la Parlament, în vederea adoptării, a proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice din Romania. Nimic de comentat în legătură cu justeţea preocupărilor actualilor guvernanţi dacă rezultatul acestor preocupări s-ar materializa în acte normative fundamentate pe normele de drept constituţional şi pe directivele UE din care România face parte. Cum până în prezent actualul Guvern a demonstrat că acţionează în mod pompieristic, elaborând pe genunchi legi, ordonanţe de urgenţă şi hotărâri care în cele din urmă s-au dovedit a fi neconstituţionale, iar proiectul legii privind sistemul unitar de pensii publice este o continuare a practicii Guvernului de încălcare a drepturilor constituţionale ale unor categorii de cetăţeni ai României, vreau să atrag atenţia opiniei publice cât şi forului legislativ despre această situaţie alarmantă. Astfel, din proiectul legii privind sistemul unitar de pensii publice, elaborat de Ministerului Muncii, rezultă că legea sistemului unic de pensii include şi pensiile cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
BOC BATJOCOREŞTE TRADIŢIA DE LA CUZA
Includerea în sistemul unitar de pensii a pensiilor militare este neconstituţională, populistă şi contravine legislaţiei europene în domeniu. În sprijinul acestei afirmaţii aduc următoarele argumente:

1. Sistemul pensiilor militare de stat este reglementat de Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, lege organică adoptată de Parlamentul României; acestă lege respectă principiile generale prevazute la art. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, exceptând situaţiile specifice sistemului militar
Modul în care această lege reglementează sistemul pensiilor militare de stat, reflectă recunoaşterea şi recompensa acordată de statul român cadrelor militare, la sfârşit de carieră, pentru activitatea desfăşurată sub drapel, o activitate specială, pusă în slujba poporului român, destinată apărării suveranităţii şi independenţei statului român şi mai nou a securităţii europene şi euro-atlantice, o activitate plină de riscuri grave şi responsabilităţi însemnate, grevată de o serie întregă de privaţiuni specifice serviciului militar.

2. De la înfiinţarea sa şi până în prezent, sistemul pensiilor militare din România nu au fost niciodată un sistem contributiv, acesta fiind finanţat integral şi continuu de la bugetul de stat (art. 5 alin. (2) din Legea 164/2001
De la domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cînd au fost înfiinţate pensiile militare de stat şi până în zilele noastre, acestea nu au făcut parte dintr-un sistem contributiv de pensii, fiind finanţate integral şi permanent de la bugetul de stat (caracter tradiţional şi non-contributiv; vezi Decretul 141/1967; Decretul 214/1977, Legea 164/2001); altfel spus, în toată istoria sistemului pensiilor militare din România nici cadrele militare şi nici sistemele din care acestea au făcut parte nu plătit vreo contribuţie la fondul de pensii, cu excepţia contribuţiei la fondul pentru pensia suplimentară.

3. Sistemul pensiilor militare de stat, reglementat de Legea nr. 164/2001 face parte din sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de directivele Comunităţii Europene
Potrivit concluziilor rezultate în cadrul reuniunii bilaterale desfăşurate la Bruxelles în Ianuarie 2007 între experţii comunitari şi reprezentanţii instituţiilor naţionale din România, care gestionează sisteme speciale de securitate socială, inclusiv pensii, actualul sistem al pensiilor militare de stat face parte din sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de Directiva 86/378/EEC, amendată prin Directiva 97/96/EC adoptată în considerarea jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie. Conform reglementărilor comunitare, criteriile decisive pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupaţional sunt îndeplinite în totalitate de actuala lege a pensiilor militare de stat din România, respectiv:
– această lege se referă la o categorie particulară de lucrători – cadrele militare, aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare
– acordarea pensiei este direct legată de durata serviciului militar
– pensia este calculată prin raportare la ultimul salariu al lucrătorului (ultima soldă a cadrului militar)

Aşadar, având în vedere că actuala lege a pensiilor militare de stat din România îndeplineşte ad-literam criteriile sistemelor ocupaţionale de pensii, intenţia actualului Guvern de a desfiinţa sistemul pensiilor militare de stat şi afilierea cadrelor militare la sistemul public de pensii (sistemele legale) contravine legislaţiei europene privind sistemele de securitate socială. În toate statele membre NATO şi UE sistemele de pensii militare sunt reglementate fie prin legi speciale, diferite de cele civile. Cuantumul pensiei militare de stat în statele membre NATO şi UE este de cca 70 % din valoarea ultimei solde lunare brute acordată înainte de pensionare (media soldelor pe trei sau şase luni) indiferent de grad sau funcţie. De exemplu: Ungaria – 65 %; Olanda – 70%; Marea Britanie – 72,5%;Germania – 75%; S.U.A. – 75 %; Norvegia – 76%; Italia – 80%. În România pensia militară de stat reprezintă 60% din solda lunară brută din ultima lună de activitate (media soldelor pe ultimele şase luni) la care se adaugă procente suplimentare în funcţie de depăşirea vechimii standard în serviciu şi/sau condiţiile de muncă în care cadrele militare şi-au desfăşurat activitatea. Potrivit Tratatului de aderare la UE, în cadrul unei situaţii în care există neconcordanţă între prevederile legale naţionale şi cele europene, prevederile legislaţiei europene primează în raport cu legislaţia naţională.

4. Perioadele în care militarii au avut calitatea de cadru militar in activitate, sau de funcţionar public cu statut special, în institutiile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională nu pot fi asimilate stagiului de cotizare, în sensul celor prevăzute la art. 49 alin.(1) din proiectul legii sistemului unic de pensii
Anii de vechime în serviciu în calitate de cadru militar în activitate sau de poliţist nu pot fi asimilaţi stagiului de cotizare întrucât, în aceste perioade, deşi nu au contribuit la fondul de sigurări sociale, cadrele militare şi poliţiştii au realizat venituri care se iau în calcul la stabilirea sau recalcularea pensiilor acestora. De asemenea aceste perioade nu pot fi considerate nici stagii de cotizare în sensul celor prevăzute la art. 16, lit. b) din proiectul de lege, deoarece în aceste perioade cadrele militare şi poliţiştii au realizat venituri dar nu au cotizat la fondul de asigurări sociale; considerăm că o astfel de abordare încalcă normele elementare de echitate socială în sensul că, prin proiectul legii sistemului unic de pensii se alocă la fondul de asigurări sociale o categorie de cetăţeni care nu a contribuit la acest fond, respectiv pensionarii militari şi poliţiştii.

5. Un drept câştigat printr-o lege nu poate fi anulat sau diminuat printr-o altă lege
Conform prevederilor art. 175 din proiectul de lege a sistemului unic de pensii, cuantumul pensiilor militare în plată se recalculează în baza punctajului mediu anual, urmând ca plata acestora să se facă în noul cuantum începând cu data încheierii procesului de recalculare.Menţionăm că o astfel de măsură este neconstituţională întrucât un drept câştigat printr-o lege nu poate fi anulat sau diminuat printr-o altă lege. Astfel, potrivit art. 7 din Legea nr. 164/2001 drepturile de pensie, stabilite în baza acestei legi, sunt imprescriptibile şi nu pot fi cedate total sau parţial. Asta înseamnă că pensiile aflate în plată, stabilite sau recalculate în baza Legii nr. 164/2001, nu pot fi diminuate sau anulate prin recalculare pe baza principiilor stabilite de legea unica a pensiilor.

6. Imposibilitatea stabilirii, în cadrul termenului general de prescripţie, a veniturilor realizate de cadrele militare sau de poliţişti a veniturilor care se iau în calcul la stabilirea sau recalcularea pensiilor acestora, potrivit noii legi.
Este binecunoscut faptul că militarii nu au avut şi nu au carte de muncă în care să fie înscrise veniturile lunare şi sporurile realizate de către aceştia de-a lungul carierei. Soldele lunare realizate de cadrele militare sunt înscrise doar în statele lunare cu soldele militarilor.
În decursul carierei lor militarii au fost mutaţi dintr-o unitate în alta sau dintr-o garnizoană în alta şi chiar dintr-un minister în altul (de exemplu: din Ministerul Apărării Naţionale în Ministerul de Interne sau Serviciul Român de Informaţii etc.). De asemenea unele cadre militare erau încadrate într-o unitate fără serviciu financiar, astfel că acestea luau soldele de la altă unitate militară. În aceste condiţii pentru a determina veniturile realizate de un cadru militar în decursul carierei sale, să spunem de 30 de ani, trebuie cunoscute unităţile în care acesta a lucrat şi apoi consultate 360 de state de solde care pot fi depozitate dispersat, pe unităţi în cel puţin 4 depozite de arhive (2 la Piteşti, 1 la Ploieşti şi 1 la Constanţa). Alte arhive cum ar fi la Ministerul de Interne sunt depozitate pe inspectorate sau centralizat, pe minister. Pe lângă toate acestea, conform legii, statele de solde se păstrează 50 de ani astfel că pentru unele cadre militare unele din statele de solde au fost distruse.

Iată de ce afirmăm că este imposibil pentru a determina, în termenul de cinci luni, veniturile realizate de cadrele militare necesare recalculării pensiilor conform prevederilor art. 175 din proiectul legii unitare a pensiilor. În aceste condiţii cine va răspunde pentru neplata la timp a drepturilor de pensie recalculate? Ce pensii vor primi acei pensionari cărora nu li s-au determinat veniturile realizate? Pot aştepta pensionarii în vârstă de 70-90 de ani 2-3 ani sau mai mulţi să li se recalculeze pensia?
Acestea sunt principalele argumente pentru care, noi, cadrele militare în activitate, în rezervă şi în retragere susţinem menţinerea actualului sistem al pensiilor militare de stat. Prin încălcarea principiilor de drept constituţional cuvenite militarilor, precum şi a principiilor stabilite de legislaţia Uniunii Europene în materie de asigurări sociale, Guvernul României îşi asumă o mare responsabilitate, greu de cuantificat în acest moment.

Colonel (r) Marian Constantin, doctor în ştiinţe militare, fost şef al serviciului pensii militare din Ministerul Apărării Naţionale

SCRISOARE-APEL CATRE PARLAMENTARII ROMANIEIDOAMNELOR SI DOMNILOR SENATORI SI DEPUTATI,

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate considera ca trebuie sa se puna capat, o data pentru totdeauna, campaniei injuste de “ofensiva antiarmata”, prin care se induc in imaginea publica multe neadevaruri, inventive, acuze si ineptii cu adresa la institutia militara si slujitorii ei de ieri si de azi, prin care sunt aruncate la lada de gunoi adevarurile privind specificul, particularitatile, greutatile si privatiunile slujirii tarii sub Drapel pe perioade de zeci de ani.
In acest sens, actuala sesiune parlamentara pune in fata domniilor voastre o problema de mare responsabilitate politica, cu rezonanta si implicatii in planul statutului Romaniei de tara membra NATO si UE, dar si al traditiilor militare romanesti si europene, traditii care, de aproape doua secole (cu exceptia perioadei 1949-1989), au mers “umar la umar”. Va invitam la o analiza profunda, temeinica asupra situatiei denigratoare, de umilinta, in care, pe nedrept, a fost adusa armata, cadrele militare in rezerva, pensionarii militari si va rugam ca prin atitudinea, comportamentul politic si votul exprimat – sa va precizati clar pozitia fata de starea actuala si viitorul institutiilor statale de aparare, ordine publica si siguranta nationala, fata de locul, rolul si semnificatia profesiei militare in societatea romaneasca.
In orice tara din lume – si, cu atat mai mult, in tarile civilizate – profesia militara nu este una oarecare. Ea are la baza un statut profesional bine definit si apartine unui domeniu de activitate sociala care este organizat si functioneaza in baza principiilor specifice ce definesc si pun in practica securitatea nationala. Pe timp de razboi, pe timpul starii de asediu sau a starii de urgenta, in interes national, serviciul militar inseamna sacrificiul suprem asumat prin juramant (este singurul text de juramant care solicita acest lucru). Pe timp de pace militarul de cariera este supus unor limitari drastice ale drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, care nu se negociaza, ci doar se executa. Pentru Armata Romaniei, ele sunt clar prezentate in Sectiunea 3 – Interzicerea sau restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati, din Legea nr. 80 / 1985 privind Statutul cadrelor militare. Foarte pe scurt, reamintim doar cateva dintre aceste “interziceri si restrangeri”: sa faca parte din partide sau organizatii politice; sa candideze pentru a fi ales in autoritatile publice; sa declare si sa participe la greva; sa-si exprime public anumite opinii; sa participe la mitinguri, demonstratii, procesiuni; sa indeplineasca alte functii decat cele in care sunt incadrate; sa fie asociat unic sau sa participe la administrarea unor societati comerciale; sa se deplaseze in strainatate fara aprobare etc.
Militarul este supus, chiar pe timp de pace unui program de munca nenormat; pe langa cele 8 ore teoretice el executa cu regularitate servicii de 24 ore, exercitii si aplicatii care pot dura de la cateva zile pana la cateva saptamani si chiar luni, alte misiuni operative, delegatii etc. In orice moment el trebuie sa raspunda la apel si sa se prezinte in barem la unitate sau la locul de interventie, toate acestea fara nicio recuperare prin plata sau timp liber.
Codul penal, prin art. 413-437, precizeaza infractiuni cu sanctiuni drastice pentru militari. Spre exemplu, doar absenta nejustificata pe timp de pace de la program sau serviciu care depaseste 3 zile se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani.
Tot in sirul privatiunilor se inscriu si: avansarea in grad si functie a militarului de cariera care este supusa rigorilor unor etape si forme de pregatire obligatorii parcurse cu mari eforturi si sacrificii; imposibilitatea accesului la surse suplimentare de venit, ceea ce-l tine departe de economia de piata si de acumulari materiale sau financiare; obligativitatea mutarilor dese dintr-o garnizoana in alta cu implicatii nefaste majore asupra situatiei familiale (serviciu pentru sotie, scoli pentru copii etc.).
Armata este prima institutie a statului roman care a facut cu adevarat o reforma reala, s-a aliniat la prevederile Tratatului de la Viena si din 1996 pana in 2007 efectivele militare au fost reduse de la peste 350.000 la 75.000. In acest context, al unei reforme nemiloase, peste 40.000 de cadre militare au fost nevoite sa paraseasca sistemul suportand curmarea carierei in plina ascensiune, crezand in legislatia adoptata de statul roman care prevedea rasplata muncii anterioare si sprijin in continuarea activitatii in alte sectoare. Prin eforturi proprii si noi sacrificii multi dintre acesti oameni s-au facut repede utili si remarcati in alte sectoare de activitate; ei nu au “alimentat” criminalitatea transfrontaliera, cum s-a intamplat in cazul restructurarii altor armate europene.
Fiind prima tara semnatara a Parteneriatului pentru Pace, Romania a aderat la NATO, apoi la UE. Ar fi o gresala de neiertat uitarea eforturilor Armatei, daruirea si sacrificiile pentru atingerea acestor obiective. Romania a avut si are trupe in 2-3 teatre de operatii, pe 2 continente, cu morti si raniti.
Aceste ingradiri, restrictii, privatiuni, eliminari sau restrangeri ale unor drepturi si libertati fundamentale, eforturi si sacrificii, militarul le suporta mai mult sau mai putin in orice armata din lume. Dar orice tara care considera securitatea nationala ca valoare suprema pentru natiune le evalueaza, le comensureaza si are in vedere compensatii care sunt clar stabilite si puse in fata militarului sau politistului din momentul accederii in cariera si care, oricat de mari ar fi, nu pot acoperi niciodata pierderea vietii sau sacrificiile personale si familiale.
In decursul procesului complex si anevoios de pregatire si aderare la NATO si UE Romania si Armata sa au desfasurat o ampla activitate de documentare asupra legislatiei care sta la baza organizarii si functionarii structurilor militare active si de rezerva din tarile cu democratii avansate, iar principiile acestei legislatii au fost utilizate la realizarea cadrului legislativ romanesc pe domeniu si a constituit o importanta “bila alba” in procesul de aderare.
DOAMNELOR SI DOMNILOR PARLAMENTARI,
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate considera ca si legislatia romaneasca referitoare la institutiile de aparare, ordine publica si siguranta nationala trebuie sa continue a fi in spiritul celor anterior prezentate.
I. In concret, prin acest apel la domniile voastre, va rugam sa va aplecati cu multa atentie asupra prevederilor nefaste ale Capitolului IV din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International si sa luati in dezabatere propunerile legislative inregistrate la Senat inca din noiembrie 2009 pentru indreptarea greselii legislative privind interzicerea cumulului pensie-salariu, facuta prin angajarea raspunderii Guvernului, care afecteaza in mod deosebit cadrele militare ajunse in postura de “pensionar” fara voia lor. Actiunea dumneavoastra ar stopa sutele de procese declansate deja la toate instantele din tara, precum si protestele adresate autoritatilor publice interne si organismelor internationale. Actiunile in instanta, memoriile si protestele sunt sustinute de argumente fara dubii privind incalcarea prevederilor Conventiei pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, cu raportare la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul de pensie care este un drept de proprietate privata, dreptul la munca, la caracterul vadit discriminatoriu al legii etc.
II. Sa tineti cont de argumentele noastre si de multe altele, precum si de succintele exemple prezentate in cele ce urmeaza si sa eliminati din continutul Legii privind sistemul unitar de pensii prevederile referitoare la militari si functionarii publici cu statut special din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala. Aceste categorii socio-profesionale trebuie sa se supuna in continuare prevederilor Legii nr. 164/2001 privind pensile militare de stat (cu completarile si modificarile ulterioare) si, respectiv, ale Legii 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor (cu completarile si modificarile ulterioare), care au la baza principii similare cu cele din legislatia tarilor membre NATO si UE si care nu sunt nici “legi speciale”, nici “legi de privilegii”, ci sunt legi care se incadreaza in pilonul al doilea privind schemele ocupationale (profesionale) guvernate de Directiva Europeana nr. 86/378/EEC, modificata prin Directiva nr. 97/96/EEC. Suntem constienti de faptul ca, in actuala situatie economica romaneasca, putem beneficia doar de principiile din legislatia celorlalte tari membre NATO si UE, nu si de cuantumul pensiilor militare (in Romania pensia militara medie este de 1.400 lei, adica 340 euro, iar in tarile la care ne raportam este de peste 3.400 euro).
Va rugam, stimati parlamentari, sa nu uitati faptul ca sistemul pensiilor militare in Romania are izvoare istorice inca din 1829-1830, a fost perfectionat si consacrat definitiv in timpul lui A.I. Cuza, prin infiintarea Casei de Pensii a Armatei, este un sistem cladit incepand cu aproape doua secole in urma, a carui daramare ar fi o mare gafa istorica.
Referitor la principiile si metodologia care stau la baza calculului pensiilor militare in tarile membre NATO si UE, acestea au trasaturi esentiale comune, astfel:
– sistemul de calcul al pensiilor militare prezinta particularitati distincte conceptual fata de cel al pensiilor civile, în spiritul celor de mai sus, si este reglementat prin lege ocupationala separata (Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Coreea de Sud, Israel, Egipt, Japonia, Cehia, Polonia) sau printr-un capitol total independent, cuprins formal într-o singura lege, împreuna cu cel al pensiilor civile, dar cu prevederi total aparte pentru militari (Franta, Italia, Grecia, Portugalia, Austria);
– baza de calcul a pensiilor militare se stabileste în functie de valoarea soldei din ultima luna de activitate (Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia, Coreea de Sud, Israel) sau de media soldelor pe ultimele trei sau sase luni (Franta, Egipt), precum si de vechimea integrala în armata (în majoritatea tarilor – 30 ani, Japonia – 20 ani, Israel – 25), si de vârsta standard de pensionare. Pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplica un procent cuprins între 75-80%. In Romania acest procent este de 60% din solda de baza, fara sporuri;
– în toate tarile, la pensia de baza calculata se adauga sporuri determinate de anii prestati peste vechimea de pensionare (acolo unde au fost acceptate unele cazuri) si de conditiile de desfasurare a serviciului si anume: categorii de forte armate si genuri de arme, specialitati, garnizoane izolate, misiuni în teatre de operatii. Indiferent de numarul anilor rezultati prin adaugarea acestui spor de vechime la timpul efectiv lucrat, baza de calcul a pensiei ia în consideratie nu mai mult de 40 sau 45 de ani, în functie de tara, pentru a nu depasi valoarea salariului luat în calcul. De exemplu, în armata franceza, daca unui militar profesionist, iesit la pensie la limita maxima de 25 de ani de serviciu activ, prin aplicarea sporului de conditii deosebite s-ar ajunge la o vechime de 55 de ani, baza de calcul se limiteaza însa numai la 40 de ani. În armata portugheza, valoarea reala a pensiei poate fi mai mare decât salariul dinaintea pensionarii, deoarece nu se mai aplica impozite. In Romania se iau in calcul maxim 40 de ani de serviciu;
– la data iesirii la pensie, militarii profesionisti primesc ca sprijin o suma substantiala fixa de bani (Israel – 100.000 $ SUA) sau echivalenta unui anumit numar de solde lunare, pâna la 36 (Franta, Marea Britanie, Turcia, Egipt). În Austria, la cerere, primesc anticipat si o suma egala cu 70 de pensii lunare, cu conditia sa fie girat de rude apropiate care sa poata prelua rambursarea în caz de deces. Ratiunea tuturor acestor ajutoare este, în principal, de a facilita integrarea în societatea civila, o eventuala reîntoarcere la locurile natale sau cumpararea unei locuinte pentru a o elibera în timp rezonabil pe aceea de serviciu;
– în toate tarile, pensiile militare se actualizeaza imediat cu indexarea salariilor militarilor activi, precum si periodic, în raport cu valoarea inflatiei;
– în marea majoritate a acestor tari, pensia militara se poate cumula cu un salariu în domeniul bugetar (în SUA – integral, în Portugalia – salariul se diminueaza cu o treime etc.).
Tarile foste socialiste europene, integrate în NATO, s-au aliniat principiilor generale în domeniul soldelor si pensiilor militare ale aliatilor, armatele lor ies cu oferta pe piata muncii, prin care se solicita profesionalism si înalta performanta, pentru a evita, atât cât este posibil, sacrificiul suprem.
Exemplele de mai sus nu subestimeaza profesiile civile ci, in masura in care au fost intelese corect si cu buna credinta, propun, in ultima instanta, recunoasterea unui drept acordat intr-un stat democrat, precum si a primatului securitatii nationale si a individului inaintea oricarui tip de activitate sociala, fara de care acestea nu ar fi posibile.
Dincolo de emotii, pasiuni, partizanat si interese, intreaga natiune trebuie sa realizeze ca actuala criza financiara globala reprezinta o amenintare majora la adresa securitatii nationale, a securitatii proprietatii si individului. Planurile de iesire din criza si de limitare a consecintelor ei in tara noastra nu tebuie sa genereze manifestari de discreditare nemeritata a institutiilor din domeniile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, care trebuie sa fie apte a oferi mai mult ca oricand garantia stabilitatii statale pe plan intern si international.
Deci si in Romania, ca in toate tarile membre NATO si UE, actualul sistem a pensiilor militare este si trebuie sa ramana un sistem ocupational. In cadrul acestuia, metodologia specifica de calcul a pensiei nu se bazeaza pe principiul contributivitatii, acesta nefiind nicaieri specific armatei si profesiei militare. Militarul, oriunde in lume, slujeste tara sub drapel suportand privatiunile profesiei, iar pentru aceasta primeste o solda, nu are dreptul la negocierea unui salariu, iar la trecerea in rezerva o pensie (renta) care se raporteaza la activitatea lui de militar.
Nu putem sa nu ne intrebam acum: Romania a gresit prin aderarea la NATO si UE sau greseste acum, cand se indreapta in alta directie?
In ceea ce priveste Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, prin miile sale de membri si simpatizanti, ramane ferm atasat valorilor occidentale si nationale si va utiliza gradual toate formele legale ale activitatii sindicale, in plan intern si international, pentru ca Armata Romaniei, activa si in rezerva, sa acceada tot mai mult spre aceste valori, nu sa oscileze intre ele si terfelirea lor.
Consideram ca drumul Romaniei si al Armatei sale este fara intoarcere, dar in acest demers, dumneavoastra, clasa politica actuala, careia i s-au incredintat destinele natiunii, aveti rolul hotarator.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!

UMILIREA ARMATEI NAŢIONALE
Scrisoare deschisă către viitorul preşedinte al RomânieiAcum şase luni am luat decizia să trec în rezervă, după ce, la bilanţul direcţiei Planificare Strategică – pe care o conduceam -, apoi la cel al
Statului Major General/SMG, am făcut propuneri pentru reconsiderarea
modului de a face “businessul militar”.
Astfel, la bilanţul SMG am sensibilizat ministrul apărării naţionale în
legătură cu :1.) inexistenţa unui proiect politic privind organismul militar, dovadă fiind ridicola proiecţia bugetară de 1,5% din PIB, pentru apărare;
2.) compromiterea obiectivelor asumate faţă de Alianţă;
3.) necunoaşterea de către societatea civilă a eforturilor pe care militarii le-au făcut, în perioada
postdecembristă, pentru a reforma armata şi pentru integrare în NATO; 4.) ignorarea spiritului de corp, în ultimii 20 de ani, de către civilii numiţi pe diferite posturi în minister;
5.) persiflarea valorilor instituţiei militare, de care militarii rămân ataşaţi: onoare, demnitate, respectul sacru faţă de Tricolor, sacrificiul suprem.
Bugetul pe 2009 amendează şi pe cei care mai credeau – eu nu mă
număr printre aceştia – că, în al doisprezecelea ceas, cineva va înţelege cum obiectivele politice sunt determinate şi de capacitatea militară. Afirmaţia mea de la bilanţul menţionat, că “nu cred în promisiunea de 1,5%” nu a fost decât o premoniţie confirmată de lipsa de viziune în domeniul militar a întregii clase politice.
Domnule viitor comandant al Armatei României, de prea multe decenii s-a făcut orice pentru a umili militarii,
indiferent de gradul acestora. Comuniştii ne-au îmbrăcat în salopete, ne-au pus lopata într-o mână şi lămpaşul într-alta, ca să dăm ţării cât mai mult cărbune! Mai târziu, respectul faţă de uniformă şi portul acesteia era asimilat cu cel al pufoaicei! Despre instrucţie nu mai vorbim, când nu mai avem echipamente, carburanţi, deprinderi, o viziune credibilă privind reforma din
armată şi nici ardoarea profesionistului adevărat.
După 1990, armata a fost prima care a înţeles că trebuie să se reformeze conform noului context strategic, printr-un proces care cere nu
numai foarte mulţi bani, dar şi asumarea, de către cadrele militare, a
consecinţelor dureroase, uneori frustrante, generate de restructurare.
Aşa este: “Armata tace şi înghite!”. Dar, în compensaţie, cineva
trebuie să vegheze ca priorităţile sale sa fie în atenţia liderilor politici. Ei
însă nu ştiu că impostura, incompetenţa, lentoarea şi indiferenţa faţă de problemele de securitate naţională pot dăuna grav imaginii Armatei în societate, dar şi credibilităţii acesteia in situaţii de criză.
Recent am urmărit pe micul ecran, doi reprezentanţi ai partidelor aflate la putere, care discutau despre achiziţia avioanelor multirol. Jalnică prestaţie, prin ignoranţa şi suficienţa cu care abordau o chestiune importantă
de securitate naţională! Unul dintre ei afirma că NATO ne va rambursa banii
pe care îi vom cheltui pentru achiziţia avioanelor ! Iar celălalt declara că
România nu mai are nevoie de aviaţie, pentru că aliaţii ne asigură apărarea
aeriană. Stupefiant !
Armata are un singur scop – victoria. Şi o voinţă: disciplina. În ultimele două decenii “s-a făcut totul” ca să ni se demonstreze că victoriile, atâtea câte au fost, sunt ale celorlalţi”.
Inexistenţa unei viziuni robuste şi credibile privind viitorul armatei, indiferenţa faţă de propunerile făcute pentru abordarea punctuală a
problemelor stringente, care preocupă personalul militar, dar şi civil sunt
ignorate printr-o tăcere condamnabilă. De pildă: indiferenţa faţă de
asigurarea concordanţei între gradele avute şi funcţiile ocupate de militari,
îmi aminteşte de perioada dinainte de 1989, când maiorii comandau divizii,
sau aveau în subordine colonei! Astăzi avem generali de brigadă avansaţi
acum 7 ani, deşi se află pe poziţii de două stele de 5 ani! După cum există
colonei pe poziţii de general cu două stele! Aici trebuie tăiat nodul gordian.
Ori se constată că sunt incompetenţi, după ce au fost promovaţi şi atunci
trebuie destituiţi. Sau se aplică prevederile Statutului cadrelor militare şi atunci trebuie avansati.
Ce-i de făcut? O viziune strategică, fără un buget multianual şi
credibil este imposibil de creionat! Iar Strategia de transformare a
Armatei României -, aprobată de CSAT în 2007, trebuie revizuită.
Reproiectarea sistemului de apărare este singura soluţie. Controlul
democratic asupra organismului militar ar trebui să garanteze succesul unui
asemenea demers.
Acum, nu există o preocupare a politicienilor de la putere, sau din
opoziţie, pentru aspecte vizând securitatea naţională, cum ar fi stadiul
îndeplinirii angajamentelor faţă de NATO, sau consecinţele profesionalizării armatei. Ministerului Apărării Naţionale i s-a dat un procent, din buget, a urmat rectificarea şi atât. Descurcaţi-vă!
Jenant pentru o armată care abia reuşeşte să plătească soldele!
Darmite să îndeplinească misiunile în teatrele de operaţii, unde decisiv este
sprijinul logistic primit de la aliaţi. Degradant pentru ofiţerii care trebuie să se umilească acceptând verdictul incredibil: “suntem o ţară săracă!”. Aşa mi-a răspuns actualul ministru, când am făcut comparaţia între bugetul nostru şi cel al unei armate aliate care, cu o finanţare de 10 ori mai mare, are doar jumătate din efectivele Armatei Romaniei! În prezent, nimeni nu mai
vorbeşte de transformarea organismului militar din perspectiva unui obiectiv final. Şi nici nu vrea să ştie cât reprezintă…”destul”! Dacă ar dori, sigur ar avea revelaţii de cosmar.
Acum este necesară iniţierea procesului de analiză strategică a
apărării. Evaluarea performanţei în acest domeniu, pe perioada
postdecembristă, trebuie să aibă în vedere: analiza mediului de securitate;
misiunile pe care ar trebui să le execute armata; experienţa rezultată în urma participării în diferite teatre de operaţii; consecinţele diminuării sistematice a bugetului pentru apărare; angajamentele asumate de România faţă de NATO; măsurile preconizate de Alianţă prin procesul de revizuire a apărării;
evoluţiile în formularea noului concept strategic al NATO; nivelul de
ambiţie al Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic şi al Uniunii Europene;
concluziile rezultate în urma aplicării Planului de Implementare a Strategiei
de transformare; nivelul de ambiţie al Armatei României; concluziile
procesului de transformare succesivă a organismului militar românesc, atât
cu aspectele pozitive, cât şi cu cele negative generate de acesta; stadiul de realizare a celor 6 programe majore de inzestrare.
O asemenea analiză strategică nu s-a făcut niciodată pentru Armata României, deşi finalizarea ei ar permite atât evaluarea capacităţii sale de luptă, cât şi formularea de opţiuni cu propuneri pentru decidentul politic.
Algoritmul si premisele necesare analizei strategice

1. Obiectivele politico-militare ale acesteia trebuie discutate şi
aprobate de CSAT. Asta deoarece clasa politică nu cunoaşte realităţile din armată, nici eforturile şi costurile pe care aceasta le face pentru a-şi
îndeplini misiunile în teatrele de operaţii, nici angajamentele asumate în structurile euroatlantice, nici starea deplorabilă a capacităţii de reacţie, ca
urmare a unei dotări vetuste! Opţiunea care se va adopta trebuie să
responsabilizeze clasa politică, indiferent de succesiunea unui partid sau altul la guvernare.

2. Documentul care va fi prezentat CSAT va detalia: capacităţile
actuale (abordarea pe bază de capabilităţi este folosită şi în procesele NATO de planificare a apărării şi poate duce, printre altele, la adaptarea structurii de forţe, datorită evoluţiei ameninţărilor regionale şi globale); tipurile de
misiuni specifice armatei; complementaritatea în executarea unor misiuni de către alte structuri din sistemul de securitate naţională; identificarea deficienţelor previzibile în procesul de planificare a apărării pentru îndeplinirea misiunilor interne şi a angajamentelor internaţionale.

3. Stabilirea de etape intermediare, cu sub-obiective, menite să asigure
îndeplinirea obiectivelor agreate politic printr-o susţinere financiară
rezonabilă;

4. După finalizare, rezultatele analizei, inclusiv opţiunile, vor trebui
prezentate CSAT, urmând ca, după aprobarea variantei agreate, să se
convină realizarea planurilor de implementare, gândite pe durata a 10-20 ani;

5. Stabilirea unui termen de încheiere a analizei – cel mult de 6-8 luni;

6. Elaborarea şi publicarea Strategiei Naţionale de Apărare, până în
iunie-iulie 2010, urmată apoi de Carta Albă, Strategia Militară, Legea
apărării, Viziunea strategică, pe 20 de ani, a ministerului, cu privire la
problemele de apărare şi Legea privind planficarea bugetară multianuală;

7. MAE, MAI, SRI, STS, SIE trebuie să fie parte la momentele relevante din perspectiva expertizei acestor structuri, dar şi a locurilor pe
care le au în sistemul de securitate naţională – potrivit diviziunii agreate prin lege. Abordarea interinstituţională va îmbunătăţi relaţionarea ministerului
apărării naţionale cu structurile nominalizate, asigurând viziunea unitară asupra securităţii României.

8. Strategia actuală de transformare a Armatei României şi Planul de
Implementare al acesteia constituie atuuri esenţiale pentru susţinerea
analizei. Analiza Strategică a Apărării va oferi concluzii vizând dificultăţile
legate de transformare şi – prin limitele rezultate în aplicarea planului de
implementare – va motiva declanşarea analizei propuse.

9. Analiza presupune reconsiderări ale strategiei de înzestrare, precum
şi costuri de fezabilitate necesare pentru continuarea modernizării
organismului militar. La sfârşitul acestui proces va rezulta noua structură de
forţe a armatei.

10. Aşa se va pregăti terenul pentru măsurile care ar putea, la un
moment dat, să genereze reţineri, lentoare, critici sau dezamăgiri. Pentru
prima oară vor fi generate opţiuni bazate pe o analiză a apărării fără
precedent, iar măsurile nu vor fi conjuncturale sau viscerale. Demersul în echipă va genera concluzii şi propuneri asumate colectiv.

11. S.M.G. va avea rolul principal în efectuarea acestei analize,
asigurându-se astfel concreteţea şi fermitatea necesare aplicării concluziilor şi propunerilor/opţiunilor rezultate. Altfel va fi doar un banal demers politic, care nu va urmări altceva decât să-i ţină ocupaţi pe militari.

Ministerul Apărării Naţionale are experţii militari şi civili
capabili să realizeze această evaluare, care va evidenţia măsuri urgente:

1.Reconsiderarea radicală a actelor normative existente in minister.
Revederea dispoziţiilor care doar repetă ceea ce prevăd
legile/ordinele/regulamentele/instrucţiunile/normele/etc în vigoare. Actualul sistem de legiferare dublează actele normative existente, sau se substituie
iniţiativei comandanţilor/şefilor în aplicarea regulamentelor, îngreunând
astfel exercitarea actului de conducere şi responsabilizarea la toate nivelurile, consecinţa fiind perpetuarea tutelării.

2.Necesitatea reducerii drastice a numărului documentelor produse în
M.Ap.N. Acum toate se duc în “sus”, indiferent de complexitatea lor. Asta
abate pe lideri de la problemele importante ţinându-i ocupaţi cu cele
mărunte, care ar putea fi rezolvate la nivele inferioare sau de execuţie. În
context, poziţia de colonel trebuie sa fie una cu atribute de decizie, potrivit
expertizei şi responsabilităţilor stabilite prin fişa postului, sau conform
ordinelor şefilor ierarhici.

3. Îmbunătăţirea stilului de conducere. Principiul fundamental trebuie
să fie “avem o problemă, cum o rezolvăm?” sau “am încercat să soluţionăm o dificultate, în ce etapă suntem?”. Liderii vor răspunde oportun la grijile celor din unităţile operative, oferind soluţii echilibrate, altfel pierd legătura cu ceea ce administrează!

4. Anual să fie emisă Directiva ministrului apărării. Aceasta va preciza
priorităţile, responsabilităţile şi rezultatul aşteptat pentru fiecare din acţiunile iniţiate. Altfel, structurile subordonate nu vor avea imaginea de ansamblu a armatei şi nu vor cunoaşte resursele puse la dispoziţie.

5. Îmbunătăţirea legislaţiei privind statutul soldaţilor şi gradaţilor
voluntari (SGV). Este necesar un studiu cu privire la ceea ce trebuie făcut în continuare pentru voluntari: reglementări legale vizând criteriile de selecţie şi momentul (nu vârsta!) încheierii activităţii în domeniul militar; drepturile lor după trecerea în rezervă; sporirea atractivităţii meseriei armelor prin măsuri de ordin financiar, acordarea unor drepturi şi privilegii. SGV-iştii au dat ministerul în judecată deoarece nu li se recunoaşte vechimea în muncă pentru anii cât au purtat uniforma militară.

6. Reproiectarea rolului funcţionarului public (F.P.) in armată. Acum,
mulţi F.P.-i sunt demotivaţi, decuplaţi de interesele şi eforturile institutiei. Ei
consideră că le sunt subestimate capacitatea si expertiza. Legislaţia pentru această categorie de personal este inoperantă în structura militară.

7. Elaborarea legii cu privire la planificarea bugetară multianuală. Va
fi utilă concretizării programelor de înzestrare, a obiectivelor asumate faţă de NATO şi a obligaţiilor din domeniul PESA al UE, precum şi la EDA.
Discrepanţa între aspiraţiile/obiectivele asumate şi resurse este vizibilă.
Adoptarea Codului de conduită al UE este esenţial şi din perspectiva altor
obiective pe care România ar trebui să le aibă în vedere: competiţia pentru
ocuparea unor posturi civile/militare în structurile integrate ale Alianţei sau
la UE, dar şi participarea substanţială la misiunile lansate de UE.

8. Iniţierea programului de construire a locuinţelor pentru cei care sunt
la începutul carierei militare. Actualele demersuri nu se adresează acestora.
Noul program ar trebui să vizeze şi mobilitatea specifică cadrelor militare,
mutate dintr-o garnizoană în alta, în interesul serviciului. Lipsa actuală a
spaţiului locativ necesar obstrucţionează evoluţia şi performanţa în carieră a
cadrelor militare. Sistemul practicat acum, de închiriere, consumă resurse
financiare substanţiale şi nu rezolvă problema pe termen lung, ca măsură de protecţie socială şi argument al atractivităţii carierei militare.

9. Înfiinţarea Televiziunii Armatei României – urmând exemplul
Patriarhiei, care a înfiinţat TV Trinitas. Aceasta ar revoluţiona comunicarea
atât cu personalul propriu, cât şi cu contribuabilii la bugetul ţării, pe subiecte de interes general. Promovarea carierei militare se va face non-stop, 24 de ore din 24. Telespectatorii vor beneficia de abordări inedite ale unor subiecte
de istorie militară, istorie naţională şi universală. Se vor difuza ştiri şi
reportaje despre trupele care acţionează în teatrele de operaţii. Într-o manieră dinamică vor fi prezentate evoluţiile diferitelor categorii de forţe armate, genuri de arme, tipuri şi sisteme de armamente, participarea României la structurile aliate integrate. Actuala variantă, a televiziunii militare difuzate
pe Internet nu are impactul scontat.

10. Regândirea avantajelelor prin care pot fi atraşi în armată tineri
performanţi intelectual. Vizez contraoferte la oportunităţile pe care le oferă meseriile din viaţa civilă. În prezent, voluntarii au o valoare de intrebuinţare mai mare dincolo de perimetrul instituţiilor militare.

11. Revizuirea sistemului de ierarhizare a valorilor la nivelul Ministerului Apărării Naţionale. Aprecierile de serviciu trebuie modificate
astfel încât să aibă credibilitate pentru militari, iar civilii să le respecte.
Actualul sistem este nestimulativ. Fiind birocratic, nu evidenţiază
potenţialul, calităţile, aspiraţiile celui apreciat. În plus, nu ţine seama de
recomandările şi propunerile din aprecierile de serviciu, pentru că sunt
întocmite superficial şi nu au la bază efortul, performanţa şi contribuţia
individului la îndeplinirea obiectivelor. De pildă, acordarea recompenselor şi
decoraţiilor nu promovează competiţia loială şi recunoaşterea performanţelor
individului.

12. Instituirea sistemului de monitorizare a sănătăţii militarilor. Acum, în aprecierile de serviciu se consemnează doar că militarul este sănătos! Nu puţine au fost cazurile când vizita medicală anuală nu era efectuată. S-au înregistrat şi decese, care incriminează superficialitatea din sistemul militar de sănătate. Reconsiderarea statutului doctorilor militari poate fi o parte a
soluţiei, astfel încât aceştia să beneficieze de toate avantajele privind evoluţia în carieră – acordarea gradelor, salarizare, echipament, etc.

13. Schimbarea criteriilor de calificare la selecţiile pentru acordarea
titlului de doctor în ştiinţe militare. Altfel, peste 10 ani, toţi ofiţerii de la
gradul de maior în sus vor fi doctori! Exigenţa în ceea ce priveşte alegerea
temelor trebuie reconsiderată, după cum şi racordarea la realităţile lumii
militare de azi a profesorilor care coordonează doctoranzii. Lipsa ideilor
vizând transformarea organismului militar caracterizează multe lucrări de
doctorat, văduvite de soluţii aplicabile în procesul de reformă.

14. Eliminarea disfuncţiilor privind avansările. Stabilirea unor criterii
clare, stricte şi rezonabile legate de avansare. Acum există convingerea că
orice avansare este o întâmplare, fără legătură cu competenţa şi erformanţa
celor care îşi văd astfel un vis împlinit. Unele posturi de general par că nu au
fost stabilite pe baza corelaţiei cu nevoile justificate ale instituţiei.

15. Neacordarea gradului de general pentru cei care nu au carieră
militară. Acesta se cuvine doar militarilor activi, pe baza criteriilor stabilite.
În nici o armată occidentală gradul de general nu este unul onorific! Acesta
trebuie acordat doar celor care au parcurs treptele ierarhiei militare şi au
absolvit instituţii militare de profil. De aici şi până la a face campanie
electorală în uniformă nu este decât un pas! Care, din păcate, a şi fost făcut.
Domnule viitor preşedinte al României,
Am enumerat probleme care impun implicarea dumneavoastră
energică. Altfel va continua umilirea armatei naţionale, prin ignorarea
dificultăţilor cu care se confruntă în privinţa bugetului, instrucţiei, a atuurilor profesiei militare, a înzestrării forţelor participante în teatrele de operaţii, a priorităţilor şi stadiului de indeplinire a programelor majore de inzestrare, a calităţii vieţii militarilor, precum şi cele vizând motivaţia, efortul uman, tehnic, material şi financiar al participării noastre la misiuni internaţionale.
Ca viitor comandant constituţional al Armatei României nu puteţi
accepta ca militarii să devină “blazaţi”, după 20 de ani în care au avut parte doar de umilinţe succesive, promisiuni neonorate şi statutul de toleraţi în societatea românească.

Am onoarea să vă salut!
General maior (r.) Iordache OLARU

………………………….

CUVÂNT, OBSERVAŢII, PROPUNERI
Conferinţa, Naţională a ANCMRR
02.06.2009
Colonel(r) GUŞU DORU
Preşedintele subfilialei Câmpulung Moldovenesc
„Pe unii, se vede ca armata activă şi de rezervă, precum pensionarii militari, îi cam încurcă”Politicieni din cadrul puterii şi ai opoziţiei, lideri de sindicat, aşa-zişii moderatori şi formatori de opinie, analişti de tot felul care se pricep la orice şi la toate, inclusiv la problemele armatei şi ale sistemului militar, ziarişti şi alţi „invitaţi de seamă”, de o jumătate de an intoxică opinia publică cu „informaţii fabricate” referitoare la: „salariile nesimţite” şi „pensiile de lux” ale militarilor. O campanie de denigrare şi defăimare a celor ce slujesc sau au slujit sub drapel, nu s-a mai văzut de la epurarea comunistă fabricată de conducerea politică a ţării în anii 45-48 şi până în prezent.
Parafrazând un cunoscut personaj, afirm că niciodată în cei 47 de ani de când am optat pentru cariera militară, nu m-am simţit mai jignit şi umilit ca în ultimile luni.
Se trage asupra noastra – vorba unui alt cunoscut – cu toate armele şi
calibrele şi din toate poziţiile. Nişte complexaţi, nişte frustraţi şi nişte incompetenţi cred că au gasit în pensiile noastre soluţia pentru ieşirea din criza în care am fost băgaţi. Lor li se adaugă lideri ai pensionarilor civili care, naivi şi manipulaţi ca pe nişte maşini cred că ceea ce ni se taie nouă li se pune lor – mă refer la pensiile militare, desigur.
Aceasta nu poate fi categorisită decât ca o concepţie naiv-legislativă.
După mintea lor ar trebui să ne cerem scuze în public că am fost ofiţeri, că am îmbrăcat uniforma militară de la 14 ani şi că am suportat rigorile acestei profesii 4 decenii. Noi ce facem în faţa acestei ofensive fără precedent anti- armată şi anti-pensii militare?”
Cine apară interesele noastre? Desigur Asociaţia, pentru că: Sindicate NU avem, proteste de stradă şi greve NU facem, ministrul Apărării Naţionale sub al cărui „patronaj” suntem ca Asociaţie (este şi preşedinte de onoare) NU face nimic, Guvernul NU, Parlamentul NU, preşedintele României şi comandantul suprem al forţelor armate, sub al cărui înalt patronaj suntem – NU are grija noastră.
Cum ne apără ANCMRR -ul ?
A fost elaborat şi trimis „Mesajul – STARE DE ALERTA.” cu un conţinut foarte bun dar ce ecou a avut acest mesaj? Consider rezultatul acestui demers ca NESATISFĂCĂTOR.
Multi dintre cei cărora le-a fost adresat acest mesaj, preum Preşedinţia, Guvernul, Parlamentul, Ministerul Apărării, unele cotidiane de renume, agenţii de presă, analişti de notorietate precum Radu Tudor, nu au catadicsit să răspundă.
Cei care, totuşi, au răspuns au dat comunicate formale într-o manieră
diplomatica şi într-o formulare ambiguă – pe scurt „s-au spalat pe mâini;” de mesajul „STARE DE ALERTĂ.”
Trebuie să fim atenti şi să nu ne amăgim cu astfel de răspunsuri cu iz
electoral şi să nu fim naivi. Să nu ne lăsăm îmbrobodiţi cu vorbe frumoase, cu mesaje elegante sau cu manifestări festiviste. Aceştia ne „mângâie pe creştet părinteşte”, ne asigură de stima şi respectul lor şi ne loveşte, ca laşii, din spate tăindu-ne din drepturi. Spun DA şi fac BA.PROPUNERI:

1) Redactarea şi difuzarea unui protest energic, viguros al Conferinţei
Naţionale a ANCMRR care sa fie adresat Preşedintelui României, Guvernului şi Parlamentului, sub forma unei scrisori deschise,

2) Conducerea ANMCRR să solicite şi să obtină urgent o audienţă la
Preşedintele României, comandan suprem al Forţelor armate, în care să se prezinte poziţia CMRR faţă de initiativele Guvernului privind pensiile militare de stat care au existat în Armata română încă de pe timpul domnitorului AI.I. Cuza şi există la majoritatea statelor membre NATO.

3) Dacă aceste demersuri nu au efect propun:

a) Organizarea unor manifestaţii de stradă, pichetarea paşnică a sediilor Guvernului, Parlamentului, Preşedenţiei, marşuri şi mitinguri de protest şi alte manifestări publice;

b) Intocmirea şi trimiterea unor memorii de protest la sediile centrale ale NATO şi Uniunii Europene, inclusiv darea în judecată a statului român la CEDO şi la HAGA.

c) Sesizarea, prin avocatul poporului, a Curţii Constituţionale, în baza
art.146 din Constituţie cu privire la neconstituţionalitatea luării abuzive a unui drept caştigat, şi încălcarea prevederilor art.15 alin.(2) din Constituţie conform căreia o Lege dispune numai pentru viitor.

Daca noile legi ale salarizării unice şi ale pensiilor unice vor fi adoptate,
pentru a asigura sistemul unitar, facem următoarele propuneri care să
asigure „caracterul de unicitate” şi a drepturilor, libertăţilor cetateneşti şi răspunderilor sociale de care cadrele militare au fost private în cariera militară, şi nu numai a salariilor şi pensiilor acestora.
Caracterul de unicitate a salariilor şi pensiilor trebuie armonizat prin
eliminarea tuturor prevederilor privind restrângerea exercitării unor drepturi şi libertăţi specifice vieţii militare, consfinţite prin Legea Nr. 80/1995 – Statutul cadrelor militare-, care confereau astfel, caracterul de Lege specială.
Actuala lege 80 – Statutul cadrelor militare -, trebuie modificată radical sau înlocuită cu un nou Statut astfel încât, unele prevederi actuale care prevăd restrîngerea exercitării unor drepturi şi libertăţi să nu mai fie valabile, deoarece se elimină caracteruI de lege specială drept pentru care propunem să
fie scoasă sau să nu se mai regăsească în viitorul Statut al cadrelor militare unele prevederi actuale din Legea 80/1995, astfel:

1) Art.1 potrivit căreia „Cadrele militare sunt în serviciul naţiunii”. Asemenea civililor, nu trebuie sa fim obligaţi la aşa ceva.

2) Art. 8, lit.a), Cadrele militare să nu fie obligate prin lege şi prin Jurământ militar sa-şi apere ţara „chiar cu preţul vieţii”. Prevederea „să fie loiale şi devotate statului roman şi forţelor sale armate, să lupte pentru apărarea României, la nevoie până la sacrificiul vieţii, să respecte şi să apere valorile democraţiei constituţionale”…

3) Art. 3, „Gradul militar este un drept al titularului şi reprezintă recunoaşterea în plan social a calităţii de cadru militar”. Prin unicitatea noii legi nu mai poate fi vorba recunoaşterea socială a acestei calităţi.

4) Art. 7, „Profesia de ofiţer, maistru militar sau subofiţer în activitate incumba îndatoriri suplimentare, precum si interzicerea ori restrîngerea exercitării unor drepturi şi Iibertăţi, potrivit legii”. La drepturi egale trebuie să existe şi obligaţii şi răspunderi egale. De ce militarii mai trebuie să suporte interziceri ale unor drepturi şi libertăţi cetăţeneşti ?

5) Art. 28, Cadrelor militare în activitate le este interzisă exercitarea urmatoarelor drepturi:

a) s facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să
desfăşoare propagandă prin orice mijloace sau alte activităţi în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcţii publice;

b) să candideze pentru a fi alese în administraţia publică locală şi în
Parlamentul Romîniei, precum şi în funcţia de Preşedinte al României;

c) să declare sau să participe la grevă.

6) Art.29 Cadrelor militare în activitate le este restrânsă exercitarea unor drepturi şi libertăţi, astfel:

a) opiniile politice pot fi exprimate numai în afara serviciului;

b) exprimarea în public a unor opinii contrare intereselor României şi forţelor armate nu este permisă;

c) condiţiile în care cadrele militare în activitate vor putea să prezinte public informaţii militare se vor stabili prin ordin al ministrului apărarii naţionale;

d) aderarea la culte religioase este liberă, mai puţin la cele care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum şi la cele care încalcă bunele moravuri sau afecteaza exercitarea profesiei;

e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-ştiinţific, cultural şi sportiv-recreativ, cu excepţia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii şi disciplinei specifice instituţiei armatei, este permisa în condiţiile stabilite prin regulamentele militare;

f) casatoria cu o persoană apatridă sau care nu are exclusiv cetăţenia
română este condiţionată de obţinerea aprobării prealabile a ministrului
apărării naţionale;

g) participarea la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisă, cu excepţia activităţilor la care se participă în misiune;

h) cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condiţiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului apărarii naţionale.

7) Art.30 Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate au obligaţia de a nu efectua activităţi care contravin demnităţii, prestigiului şi normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare.

Cadrelor militare în activitate le este interzis:

a) să îndeplinească alte funcţii decât cele în care sunt încadrate, cu excepţia cumulului prevăzut de lege, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale;

b) să fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii ori societăţi comerciale, cu excepţia celor numite în consiliile de administraţie ale regiilor autonome şi societăţilor comerciale din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, din cadrul industriei de apărare sau în legătură cu aceasta.

8. Art.31 Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în rezervă, pe timpul cât sunt concentraţi sau mobilizaţi în unităţi militare, .. le este interzisă desfăşurarea oricăror activităţi cu caracter politic sau sindical, în unităţi militare.

9) Toate aceste interdicţii şi privaţiuni trebuie eliminate din Lege pentru a se asigura egalitate unică, atât în salarizare cat şi în drepturi şi libertăţi cetăţeneşti.

10) Neexecutarea sau refuzul de executare a ordinului şi/sau dispoziţiilor la pace şi război,încălcarea consemnelor şi dezertarea, să nu mai fie sancţionate de legea penală ci să fie măsuri de ordin administrativ, limitate doar la desfacerea contractului de muncă sau penalităţi ale salariilor.

11) Acordarea gradelor de general şi amiral să nu se mai facă de către preşedintele României prin avansarea coloneilor şi comandorilor ci să se acorde în exclusivitate fotbaliştilor, handbaliştilor, tenismeanilor etc inclusiv profesorilor, medicilor şi chiar artiştilor, acest grad fiind asimilat sau echivalent al acestor categorii socio-profesionale.

12) Funeraliile cu onoruri militare să nu fie rezervate doar pentru militarii căzuţi la datorie pentru ţară ci şi actorilor, cântăreţilor, sindicaliştilor, sportivilor, etc căzuţi la datorie ucişi de gloanţe, în slujba patriei.

13) Pensionarilor militari actuali şi viitori să Ii se acorde despăgubiri sau
compensaţii financiare care să acopere privaţiunile de orice fel generate de interdicţia unor drepturi şi libertăţi cetăţeneşti pe timpul cât au activat în armată.

14) La recalcularea pensiilor să se aibă în vedere timpul de lucru nenormat petrecut în armată, în afara celor 8 ore zilnic, pe timpul aplicaţiilor, zilelor de sâmbăta şi duminica ori de sărbători legale pentru conducerea activităţilor militarilor în termen, în agricultură şi în industrie, în serviciul de zi şi de luptă ori misiunile pentru paza secţiilor de votare sau pe timpul stării de urgenţă din timpul mineriadelor ori a ameniţărilor teroriste ori participarea la salvarea de vieti omeneşti şi bunuri, şi nu în cele din urma detaşările numeroase la ordin pe şantierele patriei, cumulul neplătit pentru numeroasele funcţii care trebuiau acoperite.

15) Nu in cele din urma, daca propunerile de mai sus nu pot fi aplicate, nu ne rămâne decât să propunem:

DESFIINŢAREA ARMATEI ROMÂNE PENTRU EFORTUL SĂU RECUNOSCUT, DEPUS ÎN FOLOSUL PATRIEI DE A ASIGURA INTRAREA ŢĂRII ÎN NATO, PROMOVAREA UNEI IMAGINI PERMANENT POZITIVE ÎNTRE PARTENERII DE ALIANŢĂ ŞI PENTRU CĂ ŞI-A FĂCUT PERMANENT DATORIA ÎN ORICE CONDIŢII, PÂNĂ LA SACRIFICIUL SUPREM.

Doamnelor şi domnilor – participanti şi invitaţi la această Conferinţă – cu riscul de a mă repeta, precizez că, în susţinerea acestor propuneri, am avut în vedere motivaţia normală ca la un sistem de unitar de salarizare şi pensionare să existe un sistem unitar de răspunderi, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, valabil şi pentru personalul armatei.

Daca nu este posibil acest lucru, să se recunoască faptul că legea actuala nu poate fi altfel decat o Lege Specială.

OBSERVAŢII ŞI PROPUNERI LA STRATEGIA A N.C.M.R.R. 2009 – 2013
Conţinutul Strategiei este bine gândit, riguros fundamentat şi argumentat.
Apreciem că, dacă se va acţiona cu perseverenţă şi pricepere pentru
operaţionalizarea Strategiei şi aplicarea ei în plan tactic, ANCMRR cu toate structurile componente va fi mai bine cunoscută şi apreciată în societatea românească, va reuşi să apere cu mai mare eficienţă prestigiul şi drepturile Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere.

PROPUNERI:

1. La Capitolul III (domenii de competenţă) să se introducă ca un capitol distinct „Domeniul Protecţie Socială. Acesta este un domeniu care intereseaza în cel mai înalt grad, cadrele militare în rezervă. Chiar dacă protecţia socială este menţionată în Strategie prin pct.2 şi pct.5 din „Domeniul legislativ-normativ”, apreciem că nu este suficient.

2. Introducerea unui capitol distinct -„Domeniul Imagine” – exprimat la
capitolul „Obiective” dar reprezentat doar de pct.1 din „Domeniul informal relaţional”. Este oportună şi necesară instituţia „purtătorului de cuvânt”. Însă aceasta nu rezolva problema inducerii în opinia publică a imaqinii reale a Armatei şi CMRR.

3. ANCMRR trebuie sa-şi crească vizibilitatea şi simţită prezenţa în
societatea românească, la nivel central şi local.

4. Să promovam şi să producem evenimente care să provoace interesul
mass-media prin care să putem pătrunde în conştiinţa unui public cât mai larq.

5. Prin Strategie sa acţionăm inteligent pentru promovarea unei imagini pe care o merităm- cine suntem, ce reprezentăm, ce am facut, care ne sunt valorile.

6. Să nu ne rezumăm numai la a da replici (uneori palide) când suntem
atacaţi şi denigraţi. Să acţionăm în plan mediatic, ofensiv şi activ-preventiv.

7. Este imperios necesar să găsim căi de acces la resursele mass-media, emisiuni Radio -TV, presa scrisă cu audienţă ridicată.

8. La nivel central şi local trebuie căutaţi şi găsiţi generali şi ofiţeri cu reale capacităţi şi abilităţi de comunicare, apţi de a susţine şi să facă faţă chiar şi unor polemici, cu argumente convingătoare, interesele noastre în cadrul emisiunilor de talk-show şi/sau interviuri în presa scrisă.

PREŞEDINTELE SUBFILIALE „GENERAL NICOLAE CIUBOTARU”
CÂMPULUNG MOLDOVENESC A A.N.C.M.R.R.
Colonel(r)
Doru GUŞU

18.05.2009

PROTEST
ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ a CADRELOR MILITARE în REZERVĂ şi RETRAGERE (ANCMRR) „Alexandru loan Cuza”, structură asociativă reprezentativă a celor peste 80 de mi de pensionari militari proveniţi din Ministerul Apărării Naţionale, apreciază că se impune, pentru prima dată de la înfiinţare în 1925 şi reînfiinţare în 1990, să iasă în presă şi mass media cu o atitudine oficială de protest, generată de campania denigratoare şi de umilire a armatei, a cadrelor militare în rezervă şi în retragere, a pensionarilor militari.
Prin această campanie „ofensivă anti-armată” promovată la diferite nivele de analiză şi informare, se încearcă inducerea în imaginea publică a unor neadevăruri, a unor inventive, acuze şi inepţii prin care suntem etichetaţi şi asimilaţi cu tagma Jefuitorilor de buget”, a celor cu „salarii şi pensii de lux”, cu noii aristocraţi ai societăţii româneşti.
Toate cadrele militare în rezervă şi retragere, şi pensionarii militari din cele 41 filiale judeţene şi sectoarele Capitalei sunt consternate de această atitudine nejustificată de ponegrire şi blamare a lor cu o dovedită şi profundă lipsă de discernământ asupra Armatei şi calităţii de
rezervist şi pensionar militar.
Suntem dezamăgiţi de atitudinea unor guvernanţi, politicieni, „analişti” şi „formatori” de opinie de adoptarea poziţiei de eludare a identificării caracteristicilor carierei militare, prestată din fragedă tinereţe (14 ani) sub rigorile asumate şi impuse în acelaşi timp prin jurământul de
credinţă faţă de ţară şi neamul românesc, de regulamente militare şi ordinele ministrului Apărării Naţionale.
În aceste condiţii, suntem nevoiţi să amintim, chiar şi sumar, că afirmarea în cariera militară are la bază studii liceale, de educaţie militară generală şi de specialitate, de educaţie civică şi patriotică, începând cu liceul militar, şcoala militară, academia de înalte studii militare, cursuri post academice, post universitare, a unor facultăţi şi instituţii civile. În rândul cadrelor militare există numeroşi profesori universitari, cercetători, ingineri, medici, diplomaţi, analişti politici, membri ai Academiei Oamenilor de Ştiinţă, autori de carte şi
formatori de opinie, etc. Este bine cunoscut că în statele occidentale, această categorie de cetăţeni în care s-a investit şi care au dobândit o înaltă pregătire profesională şi dovedesc probitate morală şi civică, o bogată experienţă, la ieşirea din sistem, sunt folosiţi în special în
administraţia de stat, cu rezultate benefice societăţii.
Este adevărat că şi în societatea românească sunt atrase multe cadre în rezervă şi în retragere care folosite în domeniile administraţiei publice, siguranţa naţională şi servicii descentralizate obţin rezultate notabile. În contextul sus-menţionat, trebuie să reamintim că serviciul militar a fost frecvent marcat de reale privaţiuni unice şi specifice, suportate fără
crâcnire de către cadrele militare acum în rezervă şi retragere, astfel:
– timp de muncă nenormat, fără a recupera prin plată sau timp liber timpul lucrat suplimentar ;
– serviciul operativ pe mare, în aer şi pe uscat, ziua şi noaptea, indiferent de condiţiile de anotimp şi stare a vremii;
– mutări în cel puţin 3-5 garnizoane şi numeroase detaşări pentru misiuni şi prestaţii în economia naţională, afectându-se indirect şi afirmarea profesională a soţiilor;
– ca urmare traiul în multe familii ale pensionarilor militari este asigurat de o singură pensie ;
– interdicţia construirii sau achiziţionării unei locuinţe, angajării unor “joburi” pentru întregirea bugetului familial;
– interzicerea de a se organiza în sindicate sau alte structuri asociative pentru a-şi manifesta nemulţumirile, inclusiv prin ieşirea în stradă.
La toate acestea pot fi adăugate şi condiţiile speciale impuse de folosirea armatei, ca unică forţă de muncă ieftină şi chiar de cele mai multe ori gratuită, la lucrările în economia naţională.
Avem în vedere participarea la construirea canalelor Dunăre – Marea Neagră, Dunăre – Bucureşti, Metroului Bucureşti, Casei Poporului, Transfagărăşanului, irigaţii, magistralele de cale ferată, noduri hidrotehnice, zeci de mii de locuinţe, regularizarea cursurilor de apă,
electrificarea magistralelor de cale ferată, amenajarea turistică a litoralului românesc, la înlăturarea efectelor calamităţilor naturale, la strângerea recoltei, împăduriri, desecări, în minerit, etc. De asemenea, nu poate fi eludată sau falsificată niciodată participarea Armatei
Române în Revoluţia din decembrie 1989. Armata din primele momente, a aderat cu trup şi suflet la idealurile acesteia, având în final numeroşi morţi şi răniţi, a facilitat instalarea statului de drept în România şi statornicirea democraţiei în această perioadă în ţară, – fără a cere sau a
se bucura de avantaje de ordin material sau de altă natură, – nici măcar de „statutul de revoluţionar „ dar în schimb s-a ales cu blamul public. Acest blam public, cu totul nejustificat şi nemeritat este proferat de aşa zişi analişti, politicieni şi formatori de nouă opinie românească
necunoscători ai evenimentelor petrecute, şi total neavizaţi pentru o competentă analiză a participării şi rolului Armatei în recenta revoluţie română. În această ultimă perioadă, Armata Română a suportat şi rigorile impuse de numeroasele reduceri şi restructurări, de peste 2/3, sub „masca” impunerii acestor măsuri de către NATO în perioada premergătoare şi post aderate la Alianţă.
Având în vedere că în Statutul NATO se stipulează la art.5, că ţările membre, asigurând nivelul de interoperabilitate al forţelor pot să-şi configureze dimensiunea şi performanţele armatelor naţionale fără nici o restricţie din partea Tratatului de Alianţă, susţinem cu tărie că a
fost săvârşit un brutal abuz asupra armatei, acesteia reducându-i-se efectivele de la peste 350 mii la aproximativ 75 mii de militari la toate categoriile şi specialităţile militare. Pe fondul situaţiei create şi al aplicării unei concepţii insuficient justificată, în ultimii ani au fost disponibilizate cadre militare între 35 -47 ani, cu pensii anticipate, inconsistente care nu le permit o viaţă decentă în familie şi societate.
În spiritul adevărului pe care-l reclamăm, menţionăm că o pensie militară integrală s-a obţinut în urma unei activităţi de 35 – 45 ani în serviciul armatei, fiind acordată diferenţiat pe categorii de grade, funcţii, specialităţi şi condiţii speciale de muncă, acestea situându-se în
limitele :
– 500 – 1000 lei pentru maiştri militari şi subofiţeri;
– 1000 – 1500 lei pentru ofiţeri cu grade inferioare ;
– 1500 – 2500 lei pentru ofiţeri cu grade superioare ;
– 3000 – 3600 lei pentru generali şi amirali .
La acestea pot fi adăugate pensiile de invaliditate datorită unor îmbolnăviri, sau răniri în teatrele de acţiuni militare şi condiţii speciale de muncă care nu depăşesc 500 lei. Valoarea acestor pensii, comparativ cu cele ale pensionarilor din armatele celorlalte ţări NATO, cu acelaşi
nivel de competenţă profesională, de specialitate şi de stat major, care asigură nivelul de interoperabilitate cerut în acţiuni comune, este mult diminuat.
Astfel un militar din armatele din FRANŢA, ANGLIA, GERMANIA, BELGIA. POLONIA, CEHIA, este onorat la pensie lunar, în medie cu :
– 600 E – pentru subofiţeri ;
– 2300 E – pentru ofiţeri;
– 3500 E – pentru generali şi amirali.
În spiritul demnităţii şi corectitudinii civice, apreciem că aspectele semnalate de Guvern trebuie analizate separat, diferenţiat pe categorii socioprofesionale, iar dacă în armată sunt identificate situaţiile reclamate, suntem de acord să se aplice corectivele generale şi specifice propuse.
Menţionăm că A.N.C.M.R.R. are relaţii fructuoase de colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale, se bucură de o largă înţelegere din partea conducerii ministerului, – dar credem că în
momentul de faţă a accepta cu destulă uşurinţă măsurile „ salvatoare „ propuse de Guvern.
Faţă de aspectele sus-menţionate, în sumar, A.N.C.M.R.R. apreciază că se impune şi cerem în regim de urgenţă retractarea acuzelor faţă de cadrele militare în rezervă şi retragere şi pensionarii militari proveniţi din Ministerul Apărării Naţionale, acceptarea particularităţilor serviciului militar şi disocierea acestora totală de celelalte segmente sociale de pensionari acuzaţi public. Considerăm necesară o înţelegere superioară a condiţiilor particulare din armată care impun reglementări speciale referitoare la condiţiile de muncă, de salarizare şi pensionare
existente, asigurându-se în acelaşi timp şi o atractivitate faţă de “hulita” carieră militară în prezent.
Suntem hotărâţi să menţinem “starea de alertă” şi în spiritul crezului nostru – deviza “PATRIE, ONOARE, DEMNITATE” să continuăm lupta apelând la judecata instanţelor naţionale şi europene pentru asigurarea drepturilor consfinţite prin CONSTITUŢIA ROMÂNIEI şi dobândite
prin lege.
Preşedinte, general (rtr) dr. MIHAI ILIESCU
Din Observatorul militar nr. 18/2009, :
Privaţiunile profesiei militare

de General-maior (ret.) Mihaiu MĂRGĂRIT.

Profesia militară aparţine unui domeniu de activitate socială care este organizat şi funcţionează în baza principiilor specifice ce definesc şi realizează securitatea naţională. Ca urmare, condiţia de existenţă a oricărui stat impune ca evaluarea securităţii sale să nu se facă prin indicatori proprii economiei de piaţă, precum productivitate, profit, eficienţă s.a., chiar dacă, pentru asigurarea resursei sale umane, armata profesionistă iese cu oferte pe piaţa muncii, care implică, în mod evident, o serie de privaţiuni.

Egalitatea de Şanse

În timp de război sau de campanie, în interes naţional, privaţiunile serviciului militar înseamnă sacrificiul suprem. Pe timp de pace, ele aduc limitări drastice drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Nicăieri în lume asemenea privaţiuni nu se negociază, motiv pentru care sindicatele nu şi-au găsit locul în majoritatea armatelor. Daca oferta nu prevede o compensare pe măsura privaţiunilor impuse şi nu este atractivă pentru proiecţia unei cariere, nu va reuşi să stimuleze interesul unei resurse umane valoroase. Ea va fi doar o soluţie, acceptată, în extremis, de persoane lipsite, temporar sau nu, de alternative de existenţă. În majoritatea cazurilor, acestea nu răspund cerinţelor exercitării profesiei de militar. Ca urmare, armata, fie nu va avea resursa umană, fie va fi obligată să accepte una formală, slab pregatită, neutilizabilă. A accepta, în mod conştient, o armată slab pregatită este un risc major la adresa securităţii naţionale,motiv pentru care cheltuielile necesare întreţinerii resursei umane reprezintă o investiţie pentru securitatea naţională. Ele se constituie într-un capitol distinct în structura bugetului pentru apărare, în cadrul căruia relaţia soldă – pensie, privită şi de poziţia formării unei cariere, se află într-un raport de intercondiţionare şi este indestructibilă.
O altă categorie de privaţiuni se referă la avansarea în grad şi funcţie a militarului profesionist. Ea se face în trepte şi militarul ajunge la un salariu maxim, într-o perioadă lungă de timp şi numai în ultimii câţiva ani de activitate. Atunci când el se afla abia la comanda unei companii, un civil, de vârsta şi cu pregatire comparabile cu ale lui, este liber si are şansa de a accede la o funcţie de director, secretar de stat, ministru, parlamentar ori patron de firmă. E drept că solda comandantului de companie îi asigură acestuia condiţii normale de viaţă, dar ea se afla sub valoarea veniturilor unui civil. Militarului îi sunt interzise dreptul de a avea o firmă privată sau de a presta şi o altă activitate, ca surse suplimentare de venit. Ca urmare şi contribuţia sa la fondul de pensii este limitată (într-o exprimare riguroasă – restricţionată), iar suma ei, pe întreaga perioadă activă, evident, este mai mică în comparaţie cu a civilului. Principiul egalităţii de şanse, la care apeleaza toate armatele statelor cu democraţie autentică, este cel care intervine şi impune societăţii să compenseze aceste privaţiuni aduse drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Aşsa se justifică faptul că pensia militarului, oriunde în lume, se calculează, în baza valorii soldei, de regulă, din ultima lună şi nu a mediei soldelor pe durata întregii activităţi şi a contribuţiei la fondul de pensii. Pe de altă parte, trebuie să fim de acord că nicio soldă, oricât de mare ar fi, nu poate compensa pierderea propriei vieţi sau privaţiunile suportate de militar şi familia sa. Soţiile militarilor au fost şi sunt obligate la un lung periplu printr-o serie de garnizoane mici şi izolate, de cele mai multe ori fiind lipsite de un loc de muncă. Iar acolo unde găsesc, în majoritate, sunt sub nivelul pregătirii profesionale de bază. Această situaţie le privează de şansa şi dreptul la o pensie proprie sau de a beneficia de ea la valoarea pe care ar fi meritat să o aibă în raport cu o persoana din mediul civil cu care se poate compara. Şi copiii au fost şi sunt frustraţi de egalitatea de sanse pentru a învaţa temeinic şi a se realiza pe deplin profesional. Pâna în 1990, cadrele militare nu aveau voie să-şi cumpere locuinţa proprietate personală, pentru a nu constitui un motiv de a refuza mutarea într-o altă garnizoană în interes de serviciu. Rare au fost cazurile în care, spre sfârşitul anilor ’80, li s-au permis să-şi cumpere un apartament. La pensionare, majoritatea a rămas în garnizoana în care i-a prins acest moment. Începând din 1990, lipsa unor acumulări materiale si financiare anterioare, precum şi privaţiunea de a nu se integra, încă de la început, în economia de piaţă care face azi diferenţa în societatea noastra i-au marginalizat la dreptul, acordat acum, de cumpărare a apartamentului închiriat de la stat.
Multe din aceste garnizoane au fost desfiinţate, ca urmare a reformei de fond a armatei. Odată cu ele au dispărut şi structurile militare de asistenţă medicală, care ofereau servicii absolut necesare ameliorării bolilor cronice, inerente vârstei, dar şi datorate serviciului militar. Consecinţele înstrăinării de locurile natale, în unele cazuri, marchează dramatic situaţia de ansamblu a pensionarilor militari.

Când cifrele vorbesc

Cele mentionate mai sus reprezinta doar câteva argumente care, în majoritatea tarilor cu democratie consolidata, justifica metodologia specifica de calcul a pensiilor militare, separata fata de cele civile. Ca urmare, si legislatia noastra actuala în domeniu, acum blamata, a fost inspirata si elaborata în baza acelorasi ratiuni. La solicitarea Parlamentului si a Guvernului României din anii ’90, structurile specializate din armata noastra, în contextul reformei si al adera rii la NATO, au primit consultatii si pe aceasta tema, din partea omologilor straini. Datele obtinute au constituit material documentar pentru elaborarea noului cadru juridic.
Principiile si metodologia care stau la baza calculului pensiilor militare în majoritatea tarilor au trasaturi esentiale comune, astfel:
– sistemul de calcul al pensiilor militare prezinta particularitati distincte conceptual fata de cel al pensiilor civile, în spiritul celor de mai sus, si este reglementat prin lege separata (Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Coreea de Sud, Israel, Egipt, Japonia) sau printr-un capitol independent, cuprins formal într-o singura lege, împreuna cu cel al pensiilor civile (Franta, Italia, Grecia, Portugalia, Austria);
– baza de calcul a pensiilor militare se stabileste în functie de valoarea soldei din ultima luna de activitate (Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia, Coreea de Sud, Israel) sau de media soldelor pe ultimele trei sau sase luni (Franta, Egipt), precum si de vechimea integrala în armata (în majoritatea tarilor – 35 sau 36 ani, Japonia – 20 ani, Israel – 25), si de vârsta standard de pensionare. Pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplica un procent cuprins între 75-80%. În nicio tara nu se admite continuarea serviciului militar activ peste vârsta de pensionare. În majoritatea armatelor, limitele acesteia sunt stabilite pe grade. Sunt si unele armate unde personalului medical militar (medici, asistenti medicali) i se prelungeste vârsta de pensionare cu pâna la patru ani. În conditiile actuale, se vorbeste ca aceasta ar putea fi aplicata si altor specialitati si functii din structurile necombatante, îndeosebi la nivel central;
– în toate tarile, la pensia de baza calculata se adauga sporuri determinate de anii prestati peste vechimea de pensionare (acolo unde au fost acceptate unele cazuri individuale) si de conditiile de desfasurare a serviciului si anume: categorii de forte armate si genuri de arme, specialitati, garnizoane izolate, misiuni în teatre de operatii. Spre exemplu, într-o unitate de aviatie, pentru personalul navigant aero se stabileste un coeficient care se aplica numarului concret de ore de zbor în functie de tipul si categoria aeronavei, de conditiile de zbor – zi si meteo normale, noapte si meteo grele. Acesta nu se aplica personalului de stat major si administrativ nezburator. La fel se calculeaza pentru cei ambarcati pe submarine si anumite nave de suprafata, scafandri, parasutisti s.a. Celor care efectueaza serviciul si locuiesc cu familia în garnizoane considerate izolate (baze aeriene, radiotehnice, de rachete sol-aer, sol-sol si alte obiective de importanta strategica) ori îndeplinesc misiuni operative în cadrul serviciilor speciale li se aplica alti coeficienti, scazându-lise însa perioadele de concedii de odihna, medicale, permisii, învoiri. Orele si perioadele de timp respective, în toate situatiile, sunt consemnate în fisa personala care însoteste dosarul de cariera. În functie de tara, aceste sporuri reprezinta 50 pâna la 150% din timpul total lucrat în conditii speciale. Asadar, sporurile în armata diferentiaza salariile si pensiile numai în cadrul sistemului militar si nu pentru a-l particulariza fata de cel civil.
În final, indiferent de numarul anilor rezultati prin adaugarea acestui spor de vechime la timpul efectiv lucrat, baza de calcul a pensiei ia în consideratie nu mai mult de 40 sau 45 de ani, în functie de tara, pentru a nu depasi valoarea salariului luat în calcul. De exemplu, în armata franceza, daca unui militar profesionist, iesit la pensie la limita maxima de 25 de ani de serviciu activ, prin aplicarea sporului de conditii deosebite s-ar ajunge la o vechime de 55 de ani, baza de calcul se limiteaza însa numai la 40 de ani, iar valoarea pensiei rezultata prin însumarea tuturor sporurilor nu trebuie sa depaseasca valoarea ultimului salariu. Din considerente de compensare a cheltuielilor efectuate pe timpul serviciului activ, pensia militarului francez se majoreaza cu 10% pentru cei care au crescut trei copii, la care se mai adauga înca 5% pentru fiecare copil în plus. În armata portugheza, valoarea reala a pensiei poate fi mai mare decât salariul dinaintea pensionarii, deoarece nu se mai aplica impozite;
– la data iesirii la pensie, militarii profesionisti primesc ca sprijin o suma substantiala fixa de bani (Israel – 100.000 $ SUA) sau echivalenta unui anumit numar de solde lunare, pâna la 36 (Franta, Marea Britanie, Turcia, Egipt).
În Austria, primesc anticipat si o suma egala cu 70 de pensii lunare, cu conditia sa fie girat de rude apropiate care sa poata prelua rambursarea în caz de deces. Ratiunea tuturor acestor ajutoare este, în principal, de a facilita integrarea în societatea civila, o eventuala reîntoarcere la locurile natale sau cumpararea unei locuinte pentru a o elibera în timp rezonabil pe aceea de serviciu;
– în toate tarile, pensiile militare se actualizeaza imediat cu indexarea salariilor militarilor activi, precum si periodic, în raport cu valoarea inflatiei;
– în general, pensia militara poate cumula cu un salariu în domeniul bugetar (în SUA – integral, în Portugalia – salariul se diminueaza cu o treime, iar în Coreea de Sud, cu o doime).
Tarile foste socialiste europene, integrate în NATO, s-au aliniat principiilor generale în domeniul soldelor si pensiilor militare ale aliatilor, în conditiile în care armatele lor ies cu oferta pe piata muncii, prin care se solicita profesionalism si înalta performanta, pentru a evita, atât cât este posibil, sacrificiul suprem. Au devenit istorie armata întregului popor, armata de parada, de pe santierele sau ogoarele patriei, când simpla invocare a patriotismului tinea loc de înzestrare, echipare, instruire, de compensare a privatiunilor impuse. Iar criza financiara globala si recesiunile economice nu au generat, în nicio tara, discutii cu privire la justetea legislatiei adoptate în domeniul militar.
Pledoaria de mai sus nu subestimeaza profesiile civile ci, în masura în care a fost înteleasa corect si cu buna-credinta, propune, în ultima instanta, recunoasterea unui drept acordat într-un stat democrat, precum si a primatului securitatii nationale si a individului înaintea oricarui tip de activitate sociala, fara de care acestea nu ar fi posibile. Invocarea faptului ca profesia militara este o optiune individuala asumata nu are temei, deoarece aici discutam de principii care trebuie sa reglementeze un domeniu de activitate sociala, deocamdata necesar. Dincolo de emotii, pasiuni, partizanat si interese, întreaga natiune trebuie sa realizeze ca actuala criza financiara globala reprezinta o amenintare majora la adresa securitatii nationale. În acest sens, recent, directorul Informatiilor Nationale al SUA, Dennis C. Blair, într-un raport prezentat în fata Congresului, sublinia: „Principala preocupare a Statelor Unite în materie de securitate nu mai este terorismul, ci criza financiara mondiala si implicatiile sale geopolitice”. Din punctul meu de vedere, planurile de iesire din criza si de limitare a consecintelor ei în tara noastra nu trebuie sa genereze manifesta ri de discreditare nemeritata a institutiilor din domeniile securitatii nationale, care trebuie sa fie apte a oferi mai mult ca oricând garantia stabilitatii statale, pe plan intern si international.

General-maior (ret.)
Mihaiu MĂRGĂRIT

184 de gânduri despre “NE PRIVESTE SI PE NOI

  1. mos alecu

    Nu stiu daca trebuie sa ne bucuram „cu gura plina” de aparitia acestui raport chiar daca in el este cuprinsa ideea ca „desfiitarea pensiilor speciale” poate fi considerata ca fiind neconstitutionala … Cred ca nu despre pensiile militare de stat este vorba …

    Una din ideile raportului este aceea ca L.119/2010 a discriminat pe unii .
    Discriminarea s-ar fi realizat prin :
    – faptul ca nu au fost trecuti la contributivitate toti fostii beneficiari ai
    pensiilor de serviciu – cazul magistratilor si al celor de la Curtea de Conturi
    ;
    – faptul ca pentru unii – cazul militarilor – s-ar fi aplicat un „sistem
    preferential” de recalculare a pensiilor .

    In aceasta idee exista pericolul ca solutia de rezolvare a problemei sa fie ce
    de eliminare a sugeratei discriminari .
    Pe magistrati este greu da presupus ca vor reusi sa-i introduca la
    contributivitate (sa le elimine pensiile de serviciu) . Dar , in cazul
    militarilor , oricind se poate elimina zisul „sistem preferential” de
    recalculare a pensiilor …

    Cred ca acest raport este „pentru altii” … nu pentru noi , pensionarii
    militari .

  2. Mosule, pai daca il vedeau membrii adunarii, la tribuna, pe chiombiul nostru prezident si usor chitrofonit (starea sa psihic-naturela) nu fugeau membrii adunarii pe rupte de ii speriau pe cetatenii marelui oras ca a venit un nou 11 sptembrie? Asa piticania a cuvantat de la tribuna rostind expresii si ditirambe ca l-au fi lasat cu gura cascata si pe Nae Catavencu. Asta nu ar fi nimic, dar rostirile premierului de la tribuna ONU erau atat de alaturi de tematica sedintei incat eu unul m-am intrebat daca nu cunva, BOCUT al nost’ a gresit tribuna si chiar locul de desfasurare al evenimentului. Ma intreb si eu, ca deobicei, ca prostul statului: daca pe BOCUTZ nu prea il duce prelungirea gatului, numita metaforic cap, in situatia domniei sale, la ce dracului platim, noi contribuabilii, peste 20 de consilieri, cu ce se ocupa acesti hiperspecialisti care nu stiu nici macar unde haladuieste premierul si despre ce trebuie sa vorbeasca?

  3. mos alecu

    Ne priveste si pe noi cum ne trateaza lumea… Oare de ce nu se duce seful statului la intrunirea de la O.N.U. … si trimite o piticanie…

  4. Nicu

    Florine,
    Ai expus destul de limpede drumul de urmat. Asa este, pentru drepturile pierdute trebuie sa luptam! Si actiunea in justitie este o forma. Sindicatul a dat in judecata Guvernul pentru a anula din L. 119, acel articol care ne include la recalculare. Primul termen a fost pe 15 sept. , urmatorul este pe 29 sept. Sper sa nu ajungem din termen in termen pana dupa recalculare, in primavara. Nu or fi toti pe culoare…

  5. mos alecu

    Hopa’sa…alta nedumerire (pe care cineva…dar nu mai stiu pe unde…s-ar parea ca a sesizat-o) :
    -art.175 din legea unica a pensiilor cer ca in 30 zile de la data publicarii sa fie elaborata HG cu metodologia de recalculare ; si ca recalcularea sa fie efectuata in 5 luni de la publicarea normelor…
    -s-ar parea ca legea va fi atacata la Curtea Constitutionala …presupunem ca spre 30.09 se publica . In ideea ca guvernul va copia HG 735 …dar trebuie sa respecte ‘fasonul’ adoptarii unei noi HG (ca 735 se refera la L.119/2010)…deci o va publica pe 05.10.10 . Cu cele 5 luni de recalculare ajungem in 05.03.11 … deci pensii noi din 01.04.11

  6. Nicu

    Sindicatul CMD organizeaza proteste pe data de 25 oct. de ziua Armatei. Vom da in BOBi! Vom depune coroane la sediiul lui Boc, la sediul lui Oprea si la sediul lui Basescu. Vin si eu alaturi de alti colegi din filiala Brasov. Sper sa fim cati mai multi!

    Ilie, pun si eu bani pentru prelungirea optiunii video, pana la suma ceruta, daca nu mai vine si altcineva. Trebuie sa se stie, ca tu ai platit inteaga suma pentru anul scurs.

  7. Ilie

    Florine, caut un grup mai mare la care sa ader pentru deschiderea actiunii impotriva modificarii abuzive a pensiei. Am auzit niste zvonuri cu sursa extrem de aproapiata de „doamna de fier” in care se spunea ca valoarea maxima a pensiilor, dupa recalculare ar fi undeva in jur de 1700 lei. Intreb: Cum pot unii, la experienta noastra de militari, sa nu recunoasca din prima pe ‘mincatorii de spanac”? Si se bulucesc ca si mieii la taierea pensiilor facind cereri exprese in acest sens?
    Pe 25 Octombrie, de ziua noastra, voi sarbatori alaturi de alti colegi, in strada. Inca nu stiu locul, se va stabili pina atunci, sper sa ne revedem acolo, cel putin noi cei ‘de fata”.
    In alta ordine de idei: A expirat taxa anuala pentru WordPress care permite afisarea pe blog de fisiere video, pentru test deschideti un film si vedeti ce se intimpla. Caut amatori pentru a stringe o noua suma anuala de autorizare, in valoare de 59,97 $.

  8. La toți, salutare. Complicată treabă. Iar dezbinarea este cea care pune și mai mult sare pe rană.

    Sunt unul dintre cei care nu vor cere recalcularea pensiei. Mă voi judeca cu ei, cu cei care acum formează Statul băsescian. Sunt principii de drept care stau în sprijinul nostru însă … trebuiesc recunoscute și de judecătorii Curții Constituționale. Merg înainte pentru că este singura șansă pentru a putea cere respectarea drepturilor pe care le am.

    Sunt convins că această lege a pensiilor care aduce grave prejudicii celor care au îmbrăcat haina militară (militarii și polițiștii proveniți din rândul militarilor) va fi serios amendată de guvernele viitoare. Și PNL și PSD au făcut declarații în acest sens și au preluat în programele lor politice obiectivele – cel puțin sub aspectul recunoașterii activității militarilor.

    Până va fi „rezolvată” această problemă în favoarea noastră, prin revenirea la legislația de pensionare anterioară, va mai trece ceva timp. Vom strânge din dinți o perioadă de timp însă va trebui să ne manifestăm prin protest, indiferent sub ce formă.

    Suntem dezbinați. Pensionarii militari și polițiști din rândurile subofițerilor/maiștrilor militari/agenților de poliție au fost „vrăjiți” de exemplele aruncate în media măscăriciul Oprea și maimuța aia de Lupu si au hotarat, mare parte dintre ei, sa faca cererile de recalculare. Printre ei sunt si cei care au fost subofiteri si au ajuns ofiteri. Am primit telefoane in acest sens de la fosti colegi.

    Va urez bafta celor care, la fel ca mine, mergeti pe calea contestarii acestor masuri abuzive.

  9. mos alecu

    @MITRU 18/09/2010 la 12:38 :
    Nu ma refeream la cei care , din naivitate sau din dorinta (necenzurata de ratiune) , chiar au crezut in minciuni…
    Ma refeream la cei care sustineau din convingere , si incercau sa-i convinga pe toti , ca renuntarea la L.164 va insemna numai ‘lapte si miere’ pentru rezervisti .

  10. Asa este conane Alecule, precum graiesti mataluta. S-a lasat linistea in sat coane Alecule si inca ce liniste aducatoare de furtuna. Cei dintre noi fostii miltari care au crezut, unii chiar cu o obstinenta demna totusi de o cauza mai buna, in cuvantul si cinstea acestor guvernanti ipocriti si complet nepriceputi, ca si in cuvantul chiombiului nostru prezident, matrozul BASESCU realizeaza, cred eu, acum, in ceasul al doisprezecelea, ca au fost pacaliti ca niste copii de gradinita. Acum supararea nu-si mai are locul, suntem cu totii in aceiasi oala cu rahat, sa vedem cum vom reusi sa tinem capul afara. Scuze daca am deranjat iar vreun suflet sensibil dar de la realitate la ideal este o diferenta enorma si lucrurile trebuie luate asa cum sunt ele. Sanatate la toata lumea si sa auzim doar de bine ca de rau am auzit deja.

  11. mos alecu

    L.119/2010 nu se mai poate aplica deoarece L.19/2000 a fost abrogata prin legea unica a pensiilor , iar L.119 spune ca pensiile se recalculeaza folosind regulile stabilite in L.19/2000 . Ca urmare pensiile militarilor se recalculeaza conform noii legi a pensiilor ( actiune prevazuta expres in lege) folosind : salariul MINIM pe economie (nu mediu), stagiul complet de cotizare de 25 ANI (nu 20 ani) , si fara a se mai aplica majorarea pentru Ordinele Meritul Militar . Bineinteles salariul minim pe economie se va folosi acolo unde nu sint disponibile valorile reale ale soldelor … adica la toti pensionarii , pentru perioade mai lungi sau mai scurte (in functie de cit de repede va putea Serviciul pensii – noua Casa sectoriala de pensii – sa introduca in documentele de recalculare datele care se culeg acum in toate unitatile ).

  12. mos alecu

    Se pare ca nu „Ne priveste si pe noi” … sau , in fine , cine or fi fiind acesti „noi” …

    Curios este faptul ca limbutii (mai bine zis ‘limbistii’) care sustineau si pe aici ‘bunaciunea’ inlocuirii L.164/2001 cu o alta lege a pensiilor… tac ca „porcu’n popusoi” tocmai acum cind L.164 a fost abrogata , implinindu-li-se visul.

  13. mos alecu

    Multi dintre pensionarii militari se pling de faptul ca militarii activi nu reactioneaza la nenorocirile care s-au abatut asupra noastra , nenorociri care ii vor afecta , la timpul potrivit , si pe ei …
    O modalitate de a-i convinge ca ceea ce ne afecteaza pe noi , pensionarii , ii va afecta si pe ei este de a transmite fostilor nostri colegi , cunostintelor noastre care mai sint in activitate , sa faca niste calcule simple : cu ocazia ca in toate unitatile se culeg datele privind soldele , sa calculeze pensiile (cu datele reale) pentru diferite persoane (cu grade si functii diferite) atit in sistemul L.164/2001 cit si in sistemul legii unice a pensiilor . Cu aceste calcule vor putea trage concluzii clare asupra a ceea ce ii asteapta si pe ei . Pentru aceste calcule se pot implica finantistii care , nici ei , nu vor fi ocoliti de napasta .

  14. Cu domnul gl. MIHAIU MARGARIT ma cunosc de ceva timp, sa tot fie 16-17ani si cu aceasta ocazie tin sa-i urez sanatate, dansului si familiei sale. In nota sa obisnuita dl.gl. MARGARIT, meticulos, bine documentat, bine redactat. Dar doamne vai si iarasi vai, cui foloseste? Ca sa intelegi, asemenea lucruri, trebuie sa ai o baza solida de cultura generala si mai ales de specialitate, zic si eu asa ca un nepriceput sau ca prostul statului (satului am dorit sa spun). Politicienii nostri, in frunte cu „el comandante supremo” nu pricep mai nimic spre de loc orice o problema asa de simpla, daca nu este vorba de interesele proprii sau ale apropiatilor lor. Daca puteti sa-mi demonstrati contrariul, astept, cu deosebit interes, argumente documentate si la obiect. Cele de genul „asa vrea muschii mei” sau „pumnii mei minte nu are” sa le foloseasca cine o dori pentru spalarea pe cap, antimatreata, dar cu apa neinceputa, pentru randament maxim.

  15. Nicu

    Un anunt sec luat de la Camera Deputatilor:

    Camera Deputaţilor a adoptat miercuri, 15 septembrie, prin vot final, Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice (170 voturi pentru, 2 împotrivă, 3 abţineri). Reprezentanţii grupurilor parlamentare ale Alianţei politice PSD+PC şi PNL s-au retras de la lucrările în plen.

    Tavalugul portocaliu nu-i de oprit!

  16. Nicu

    Astazi Realitatea a transmis in Stirile de la ora 14 conferinta de presa a D-lui g-ral rz. 4 stele G. Oprea, si a sefei DFC d-na g-ral cu o stea M. Lupu, prin care ne asigura de tot sprijinul pentru a ni se recalcula pensiile actuale si ca nu vor scadea cele care acum sunt pana in 3000 lei. De data asta se dau exemple de calcul pe baza veniturilor reale ale unor pensionari care au trimis adeverinte cu veniturile lor!!
    D-l ministru a multumit din inima colegilor parlamentari, presedintelui si premierului Emil Boc care a inteles necesitatea demersurilor noastre !!??… iar d-na M. Lupu a repetat exemplele de calcul si a scos in evidenta efortul sefului ei, ministrul G. Oprea care a dispus masuri extraordinare fara de care recalcularea ar fi durat 16 ani!! …
    Buna seara si vizionare placuta! :
    http://www.mapn.ro/armatatv/categoria_15_pe_2010.php

  17. mos alecu

    Raspunsul de la C.M.J. (unele dintre ele sint si C.M.Z. – preluind sarcinile de coordonare a citorva C.M.J.-uri de la fostele Comandamente Teritoriale) este foarte simplu : “veti primi raspuns la cererea dvs. in partea a doua a lunii noiembrie 2010 .”
    Intre timp toate unitatile militare au primit sarcina de a fotocopia (iar , acolo unde starea documentelor nu mai permite o fotocopiere de calitate , de a inscrie ‘la mina’) toate statele de plata a drepturilor banesti existente in unitate . In plus depozitele de arhiva vor “imprastia” statele de plata a soldelor (aflate in posesia lor) la unitati din teritoriu – ca urmare a numarului mic de personal de la arhivele centrale – pentru a se face aceeasi operatiune .
    Toate informatiile obtinute in acest fel se vor stoca intr-o baza de date centralizata la nivelul ministerului (S.M.G. (?) ,D.F.C.(?)).
    C.M.J.-urile , pe baza cererilor primite de la pensionari , vor intocmi tabelele cu veniturile obtinute (accesind baza de date aratata anterior) , vor chema rezervistul in cauza … iar acesta hotaraste daca C.M.J. sa trimita sau nu documentul respectiv la Serviciul Pensii si Drepturi Sociale al M.Ap.N.
    Ca urmare si la M.Ap.N. a inceput calcularea ‘din oficiu’ a noilor pensii , folosindu-se salariul mediu pe economie . Pentru cei iesiti la pensie inainte de 01.04.2001 probabil vor folosi si datele din dosarele de pensie (veniturile din 5 ani consecutivi din ultimii 10 lucrati) , iar pentru cei de dupa 01.04.2001 veniturile din ultimele 6 luni (spun ‘probabil’ – cu o marja de sub 50% – deoarece acest lucru lungeste mult introducerea datelor si mareste necesarul de bani ) . Ordinea de recalculare … cea prevazuta in l.119 si hg-ul aferent : ‘incepind cu cele mai vechi’ .
    La 01.01.2011 ei trebuie sa fi terminat actiunea de recalculare , iar pensionarii sa-si fi primit noile decizii de pensie.
    Dupa aceasta vor incepe sa introduca datele primite de la pensionari , si pe urma vor introduce datele tuturor (chiar si fara primirea documentelor de la ‘impricinati’ ) , stiind si ei ca folosind salariul mediu pe economie pensiile unora sint mai mari decit prin folosind veniturile reale .

    Toate aceste date ar fi trebuit sa le primim de la cei care se prezinta ca fiind fosti comandanti de unitati de cercetare … dar ei n-au reusit sa afle nici macar culoarea sutienului d.nei general la data interviului din Observatorului Militar … Cit despre statutul de ofiter de cercetare … si “coloana a 5-a germana” avea sarcini de cercetare… dar sarcina principala era diversiunea , influentarea si ‘intoxicarea informativa a inamicului’ (in cazul nostru – ‘imbuibatii legii 164)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s