Intalnirea „cantemiristilor”

Dupa cum poate stiti sint invitat si la intilnire de 40 de ani de la LM DIMITRIE CANTEMIR din BREAZA. Va prezint citeva fotografii de la fata locului, fara comentarii din lipsa de timp. Si aici petrecerea este in toi!!!

Gazdele noastre, fam Badea de la G
Gazdele noastre, fam Badea de la G
Clasa A
Clasa A
Clasa B
Clasa B
Clasa C
Clasa C
Clasa D
Clasa D
Clasa E
Clasa E
Clasa F
Clasa F
Clasa G
Clasa G
Clasa H
Clasa H
Clasa I
Clasa I
Clasa J
Clasa J
Clasa K
Clasa K
Clasa L
Clasa L
Clasa M
Clasa M
Poza de grup
Poza de grup

Si un film al desfasurararii intilnirii, desigur foarte pe scurt si care nu isi propune prezentarea in totalitate.

(Ilie Matra, 05 sept. 2009)

 

UPDATE

10.12.2014

Intalnirea dupa 45 de ani de la absolvirea Liceului militar „Dimitrie Cantemir” a avut loc in 03 sept. 2014.

Colegul si prietenul  Aurel Munteanu, colonel  Radilocatie, a deschis o pagina pe reteaua Facebook. Pe aceasta pagina gasiti imagini de la

aceasta emotionanata intalnire .

Radiolocatoristi si un rachetist!
Radiolocatoristi: Fratila Marin, Iordache Ilie, Titel MIhai, Munteanu Aurel, Olteanu Dumitru, Mihalache Gheorghe. Un rachetist: Taranu Theodor.

 

 

Anunțuri

32 de gânduri despre “Intalnirea „cantemiristilor”

  1. freddye

    @ MITRU

    Stimate coleg ,in cartea sa „TESTAMENT POLITIC „.NICOLAE STEINHARD propune TREI SOLUTII ,pentru a ieşi dintr-un univers concentraţionar – şi nu e neapărat nevoie să fie un lagăr, o temniţă ori o altă formă de încarcerare; teoria se aplică oricărui tip de produs al totalitarismului .

    –Solutia 1 ,a lui SOLJENITZIN
    Ea constă, pentru oricine păşeşte peste pragul Securităţii sau altui organ de anchetă, în a-şi spune cu hotărâre: în clipa aceasta chiar mor. Îi este permis a-şi vorbi consolându-se: păcat de tinereţele ori vai de bătrâneţele mele, de nevasta mea, de copiii mei, de mine, de talentul ori de bunurile ori puterea mea, de iubita mea, de vinurile pe care n-am să le mai beau, de cărţile pe care n-am să le mai citesc, de plimbările pe care n-am să le mai fac, de muzica pe care n-am să o mai ascult etc. etc. etc. Dar ceva e sigur şi ireparabil: de-acum încolo sunt un om mort.

    Dacă aşa gândeşte, neşovăitor, insul e salvat. Nu i se mai poate face nimic. Nu mai are cu ce fi ameninţat, şantajat, amăgit, îmbrobodit. De vreme ce se consideră mort, nimic nu-l mai poate speria, îmbrobodi, atrage, aţâţa. Nu mai poate fi amorsat. Nu mai are – fiindcă nu mai speră, fiindcă a ieşit din lume – după ce jindui, ce păstra sau redobândi, pe ce îşi vinde sufletul, liniştea, onoarea. Nu mai există moneda în care să-i poată fi achitat preţul trădării.

    Se cere însă, fireşte, ca hotărârea să fie fermă, definitivă. Te declari decedat, primeşti a te învoi cu morţii, desfiinţezi orice speranţă.

    –solutia 2 a lui ZINOVIEV

    Este cea găsită de unul din personajele cărţii Înălţimile găunoase. Personajul e un om tânăr, prezentat sub porecla alegorică Zurbagiul. Soluţia stă în totala neadaptare în sistem. Zurbagiul nu are domiciliu stabil, nu are acte în regulă, nu e în câmpul muncii; e un vagabond, e un parazit, e un coate goale şi o haimana. Traieşte de azi pe mâine, din ce i se dă, din ce pică, din te miri ce. E îmbrăcat în zdrenţe. Munceşte pe apucate, uneori, când şi dacă i se iveşte prilejul. Îşi petrece mai toată vremea în puşcării ori lagăre de muncă, doarme pe unde apucă. Hoinăreşte. Pentru nimic în lume nu intră în sistem, nici măcar în cea mai neînsemnată, mai păcătoasă, mai neangajantă slujbă. Zurbagiul s-a proiectat (în stil existenţialist) odată pentru totdeauna câine de pripas, capră râioasă, călugăr budist cerşetor, smintit, nebun pentru libertate.Un asemenea om, aflat la marginea societăţii, e şi el imun: nici asupra lui nu au de unde exercita presiuni, nu au ce-i lua, nu au ce-i oferi. Îl pot oricând închide, hărţui, dispreţui, batjocori: dar le scapă. Odată pentru totdeauna a consimţit a-şi trăi propria viaţă conform exemplului şi modelului unui perpetuu azil de noapte. Din sărăcie, neîncredere, neseriozitate şi-a făcut un crez; se aseamănă unui animal sălbatec, unei fiare jigărite, unui tâlhar la drumul mare.Şi-i slobod la gură, vorbeşte de istov, dă glas celor mai primejdioase anecdote, nu ştie ce-i respectul, toate le ia de sus, spune ce-i trece prin minte, rosteşte adevăruri pe care ceilalţi nu-şi pot îngădui să le şoptească. E copilul din povestea regelui gol, a lui Andersen. E bufonul regelui Lear. E lupul din fabulă – şi ea îndrăzneaţă – a lui La Fontaine: habar nu are de zgardă.
    E liber, liber, liber.

    –solutia 3 a lui CHURCHILL si BUKOVSKY

    Ea se rezumă: în prezenţa tiraniei, asupririi, mizeriei, nenorocirilor, urgiilor, năpastelor, primejdiilor nu numai că nu te dai bătut, ci, dimpotrivă, scoţi din ele pofta nebună de a trăi şi de a lupta.
    În martie 1939, Churchill îi spune Marthei Bibescu: “Va fi război. Praf şi pulbere se va alege din imperiul britanic. Moartea ne pândeşte pe toţi. Iar eu simt că întineresc cu douăzeci de ani“.
    Cu cât îţi merge mai rău, cu cât sunt greutăţile mai imense, cu cât eşti mai lovit, mai împresurat ori mai supus atacurilor, cu cât nu mai întrevezi vreo nădejde probabilistică şi raţională, cu cât cenuşiul, întunerecul şi vâscosul se intensifică, se puhăvesc şi se încolăcesc mai inextricabil, cu cât pericolul te sfruntează mai direct, cu atât eşti mai dornic de luptă şi cunoşti un simţământ (crescând) de inexplicabilă şi covârşitoare euforie.
    Eşti asaltat din toate părţile, cu forţe infinit mai tari ca ale tale: lupţi. Te înfrâng: le sfidezi. Eşti pierdut: ataci. (Aşa vorbea Churchill în 1940). Râzi, îţi ascuţi dinţii şi cuţitul, întinereşti. Te furnică fericirea, nespusa fericire de a lovi şi tu, fie chiar infinit mai puţin. Nu numai că nu deznădăjduieşti, că nu te declari învins şi răpus, dar şi guşti din plin bucuria rezistenţei, a împotrivirii şi încerci o senzaţie de năvalnică, dementă voioşie.

    Soluţia aceasta, fireşte, presupune o tărie de caracter excepţională, O CONCEPTIE MILITARA ASUPRA VIETII, o formidabilă îndârjire morală a trupului, o voinţă de oţel înnobilat şi o sănătate spirituală adamantină. E probabil că presupune şi un duh sportiv: să-ti placă bătalia în sine – încăierarea – mai mult decât succesul.

    E şi ea salutară şi absolută, deoarece e bazată pe un paradox: pe masură ce ei te lovesc şi-ţi fac mai mult rău şi-ţi impun suferinţe din ce în ce mai nedrepte şi te încolţesc în locuri mai fără ieşire, tu te veseleşti mai tare, tu te întăreşti, tu întinereşti!

    Si mai zice STEINHARD : Altele, pentru a ieşi dintr-o situaţie-limită, dintr-un univers concentraţionar, din mrejele unui proces kafkian, dintr-un joc de tip domino, labirint sau cameră de anchetă, din teamă şi panică, din orice cursă de şoareci, din orice coşmar fenomenal, nu ştiu să existe. NUMAI ACESTEA TREI INSA ORICARE DIN ELE E BUNA,SUFICIENTA SI IZBAVITOARE

    Deci,draga colega MITRU ,TREI solutii,doar TREI ..Cu stima..

  2. Weekend placut pe dracu, ce dracului e placut cu acesti cretinio-tembeli la timona. Asazisii timonieri de barcaz, in frunte cu timonierul sef BASELU nu au reusit pana acum sa citeasca busola, navigatia in contextul economico-finciar european sau mondial este o taina care depaseste cu mult capacitatea intelectuala a acestor specimene, asazis umane, ce dumnezeu (am scris intentionat asa) pretentii mai avem de la ei. Unii dintre noi mai sperau, in capacitatea de a judeca a acestor specimene, este drept speranta moare ultima, eu unul nu am sperat NICIODATA in aceasta asazisa clasa politica si in clientela lor. Din nenorocire, si m-am rugat celui de sus sa nu-mi dea dreptate, de fiecare data cand am spus ca un lucru negativ noua, ni se va baga pe gat, sau se va produce, s-a si intamplat. Luati toate postarile mele din ultimul an si daca gasiti una care nu s-a indeplinit, eu nu mai postez nimic. Nu ma victimizez dar nici nu accept sa fiu luat peste picior. Vad ca superoptimistii s-au linistit, este normal cand se ajunge la buzunar si fara un efect viitor garantat. CHURCHILL: „Atunci cand mergi prin iad, nu te opri sub nici o forma, este singura solutie de a iesi la liman”

  3. Stimati camarazi !
    Aveti dreptate amândoi si istoria va consemna spusele voastre.
    Actualii guvernanti au făcut pact cu trădătorii de neam,tară,partide si doctrine si cu diavolul ca să-i infometeze si pe cei ce i-au votat si pe cei ce nu i-au votat dar si pe cei ce-au stat la gura sobei mâncând sarmale de Mos Nicolae si urmărind la tv.circul făcut da propaganda portocalie si poate bucurându-se când au auzit sinistra propozitie „ gata, i-am ciuruit” !
    Din păcate,abia acum ne-au „ ciuruit” prin reducerea pensiilor si umilirea in fata intregii tări.
    Ignoranta se plăteste uneori foarte scump si ca atare ne merităm soarta !
    Weekend plăcut tuturor cititorilor !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s