De dragoste…

De dragoste
Mircea Tudose
Timpul nu vrea nicicum
sa mă asculte,
mi-a pus pe umeri
anii cei mai grei,
pe păr m-a presărat
cu flori mărunte,
dar nu mi-a scos
din minte ochii tăi.
S-ar fi putut să nu
ştii niciodată
cît te-am iubit şi
cît te-am adorat,
de n-ar fi spus salcîmul
de la poartă
la fetele şi oamenii
din sat.
Mai trec si azi şi-mi
Pare c-ai lăsat
Surîsul in cireşii arşi
de floare
şi zimbetul in ceas
de sărbătoare…
Răsare luna demnă
şi senină,
zăvoiul s-a culcat
in amintiri,
eu trec pribeag pe
drumul de lumină
şi port povara unei
mari iubiri.

DOR
Camelia Buduşan
Sunt un dor si-o aşteptare,
Sunt un vis şi-o căutare,
Zbatere si încercare,
Sete stinsă-n revărsare.
Sînt durerea gîndului
In vîltoarea vîntului.
Din seva pămîntului,
Flacăra cuvîntului
Arsă-n ceara gîndului,
Fruct din floarea dorului.

Cintec
Emil Isac
Numai pe tine te iubesc, numai pe tine te doresc.
Numai pe tine te aştept, numai pe tine nu te uit
Numai tu nu eşti aici, numai tu nu te intorci.
Ploi si vinturi si nopţi te-au răpit.
……………………………………………………………………….
Vino,căci inima e goală acum,
Vino si cazi in inima mea
Cum cade in noapte o prea tristă stea.

Cîntec
Emil Isac
Iubesc iubirea ce iubeşte,
Iubesc copilul ce zimbeşte.

Iubesc poporul sfînt de stele,
Si lăcrămile mamei mele,
Căci m-au udat in viaţă ele.

Iubesc gîndirea si cîntarea,
Iubesc cind plînge-n noapte, marea,
Iubesc şi dorul, şi-ntristarea.

Iubesc, căci nu mai cred in ură,
Să cînte fiecare gură,
Doar zimbetele mi le fură…
………………………………………………..
Aceiasi trecători in lume,
Purtînd acelaşi dor si nume,

Orfanii stelelor eterne,
Dormi-vom somn pe-aceleaşi perne,
Acelaşi colb pe toti se-aşterne.

Crescuţi din rădăcina sfîntă,
Acelaşi suflet ne avîntă.
Ne este-aceeaşi vîslă frîntă

Imbrătişaţi-vă in soare,
Căci trecător e vis si floare.

Si o melodie de Ovidiu Comornic
Comornic Iarta-ma

de la Ilie Matra

Anunțuri

24 de gânduri despre “De dragoste…

  1. Vasile Amariei

    Buna ziua dragi colegi!
    Pagini de suflet si postari pe masura. E mai bine fara sabii! In iulie 1857, Titu Maiorescu spunea „La fiecare cuvant pe care il rostesti, la fiecare fapta care o savarsesti, trebuie sa-ti imaginezi ca este de fata cineva care il stimezi sau il iubesti im mod deosebit.La fiecare cuvant pe care il rostesti, sa te gandesti si sa reflectezi; sa nu te folosesti niciodata de expresii vulgare,ci, dimpotriva sa-ti insusesti scrierea si exprimarea in limba literara”.
    Un marsisor placut in casa fiecarui coleg de promotie si prietenilor blogului!

  2. mos alecu

    Dupa amploarea pe care o ia aceasta tema („De dragoste”)…e clar…vine primavara ! Si cind ‘innebunesc salcimii’ o iau razna chiar si mosnegutii de 60 de ani…

  3. Nelu

    Mai pe sara s-a recitat din volumul „Apa vie, apa moarta”
    si s-a clarificat problema „gainilor ouatoare”!!!

    … oul sa fie cat mai fierbinte
    in rest tot ca ‘nainte
    prin partea dinapoi…

    1. freddye

      Batrane,am ajuns la ILINCUTZA ,unde stau pana luni..Pestisorul o fi fost de argint? Chiar daca s-a lasat cu iahnie ,nu cred c-a fost de Post..!!

  4. freddye

    Stiu,pe 18 februarie ,Zilele Marin Sorescu , fost chef mare la Cetate..La petrecere au fost asteptati , ministrul Elena Udrea
    mari actori ai scenei romanesti, printre care Virgil Ogasanu, Dorel Visan, George Mihaita, Ion Caramitru, Horatiu Malaele, Ilie Gheorghe si Cerasela Iosifescu..Nu prea a scris presa centrala despre asta..

    1. freddye

      Sa nu uit ,prima zi era programata la TEATRUL NATIONAL ,a doua urmand sa se desfasoare la conacul lui Mircea Dinescu.Cred ca atunci.a doua zi, a fost sarea si piperul petrecerii ,boema in toata splendoarea ei

  5. Nelu

    Degeaba faci apologia lui Isac, poetul meu preferat este
    Marin Sorescu, care chiar in aceste zile a fost serbat in
    Cetate

    1. freddye

      Raspund cu placere provocarii.Nu fac pledoarii pro domo,dar orice lucru nou ma incita..Uite un exemplu de pledoarie pro domo literara :

      Pro domo
      de Cincinat Pavelescu

      Întocmai ca un vierme de mătasă
      Care-şi zideşte singur locuinţă
      Din firul său, eu am o năzuinţă
      În al meu suflet să-mi clădesc o casă;

      Tot ce-am visat, dar n-a avut fiinţă,
      Ca din pământ aş vrea acum să iasă.
      Din amintiri şi doruri să se ţeasă
      Umbrare de ispită şi căinţă.

      Pe fiecare zi, în pacea serii,
      Căminul meu să suie spre tărie,
      Un stâlp cioplit din marmura durerii.

      Şi gata când va fi să se ridice
      Clădirea mea de artă şi mândrie,
      Nici trăsnetul, izbind-o, să n-o strice.

    1. freddye

      Nici el n-a scapat de sagetile lui Cincinat Pavelescu .

      Lui Emil Isac
      de Cincinat Pavelescu

      „”Întorcându-mă de la şezătoarea literara din Tulcea, cu Galaction, Locusteanu şi alţii, aflam în Galaţi de moartea marelui Caragiale. Atunci cineva amintind că de curând Emil Isac plecase la Berlin, ca sa obţie un certificat de la maestru, am exclamat :
      Deşi momentul prea e tragic,
      Cu neputinţă mi-e să tac:
      Mai bine-ai vrut să mori, maestre,
      Decât să-l lauzi pe Isac!
      Şi, cu toată simpatia ce o am pentru poetul Isac, l-am mai bombardat cu încă patru versuri
      Şi destinul ăsta
      Prea ades greşeşte:
      Caragiale moare,
      Şi Isac trăieşte! „”

  6. freddye

    @ NELU ,te salut cu drag

    Multzumesc pentru aprecieri.Merge si TRANSFER.RO[DESKTOP] de dragoste ,ca permite poeme de dragoste de peste 1 GB. 😆 Nelu ,nu trebuie sa-mi multumesti mie ci bunului nostru prieten ILIE care ne-a binecuvantat cu poezie clujeana ,de dragoste..N-as putea sa-i multumesc in schimb cuiva care vine cu strachina de fasole si secretiile nazale aferente pe acest subiect ,mancand cu pofta continutul..Dupa care se duce sa traga aghioase in alta parte..E un punct de vedere pur teoretic 😆

  7. Nelu

    Poezia si scrisoarea de dragoste ne-au umplut inima si
    sufletul in etapa adolescentei si reprezentau valori
    cardinale in viata noastra… Ehe ce vremuri!
    Acum totul e cancan… vorba unui timisorean, Nicu
    Covaci. Fratilor treziti-va!!! Acum dragostea se
    comunica cu celularul si netu-l!
    Ce frumos suna: SMS de dragoste!
    E-mail de dragoste!
    Dvd de dragoste!
    Flopy-A de dragoste!
    Apreciez epigramele scoase la inaintare de Freddye si
    pentru mine au fost mereu un reper spiritual dar ce
    pacat, caci dupa unii critici reprezinta doar un
    „stranut” al artei, si il citez aici pe G.Calinescu.

  8. freddye

    @ mos ALECU

    Eu sunt sigur de ce -mi spune nevasta-mea..”Barbate,sa nu ne mai certam ,ca nu mai are cine sa ne impace !!” 🙂 🙂 🙂

  9. mos alecu

    Nu sint sigur…dar se zice ca Zaharia Stancu ar fi spus : „nu ma cert dom’le cu el, ca sintem prea batrini pentru a mai avea timp sa ne impacam!”.

    1. freddye

      Ai dreptate ,mos ALECU ,expresia ii apartine lui ZAHARIA STANCU,il iau ca martor pe DINESCU :

      Membrii Colegiului CNSAS raspund Patriarhiei: „Hai sa ne impacam, ca suntem prea batrani si nu mai avem timp!”

      „Chiar ma mira! Nu i-am mai atacat in ultimul timp, pentru ca mi s-a facut mila de unii dintre ei”, mai spune Mircea Dinescu, apeland pe un ton ludic la vorbele poetului Zaharia Stancu:

      „Hai sa ne impacam, ca suntem prea batrani si nu mai avem timp”.

      http://www.stiri.lacasuriortodoxe.ro/reactii–declaratii/2004-membrii-colegiului-cnsas-raspund-patriarhiei-qhai-sa-ne-impacam-ca-suntem-prea-batrani-si-nu-mai-avem-timpq.html

  10. freddye

    Marturisesc sincer si plin de umilinta,palidele mele cunostinte in ale criticii literare ,si de aceea astept[ precum eschimosul ,gura de votca si rusul ,ajutorul social ],comentariile literare ale colegilor NELU si NICU ,indeosebi. In asteptarea lor ,reproduc cateva din sagetile lui CINCINAT PAVELESCU :

    Lui Delavrancea

    Când s-a jucat Hagi-Tudose,
    Şi publicul s-a molipsit,
    Căci la aplauze cu Barbu
    A fost zgârcit !

    Autorului piesei „În preajma tronului”

    La ce omori atâta lume
    Pentru o scârbă de renume,
    Căci piesa ta ieşea mai bine
    Dacă-ncepeai întâi cu tine.

    Dialog

    Toto:
    – Pe când citesc tu caşti cam mult !
    Cincinat:
    – E o dovadă că te-ascult !

    În cabinetul unui celebru director al Teatrului Naţional

    Pe când un autor dramatic citea o piesă în versuri, deasupra bibliotecii se zărea bustul marelui Alecsandri, întors puţin cu faţa spre perete.

    Pe când citeşte Mircea piesa,
    Făcând să dârdâie dulapul,
    Alecsandri, ca să n-audă
    Deşi statuie ‘ntoarce capul !

    Si ,in fine ,CICINAT nu si-a menajat nici creatiile sale [si pe laudatorii sai]

    Unui critic indulgent

    Tu crezi că mie-mi faci plăcere
    Când scrii de poezia mea;
    Totuşi, la critica ta dulce
    Eu ţi-am trimis o notă rea.

    Epilog

    A scos, în fine, Cincinat
    Volumu-atât de aşteptat;
    Şi critica s-a şi rostit:
    E foarte bine tipărit !

  11. freddye

    @ ILIE

    Atunci trebuie sa multumesc si d-nei MIOARA si nu ,in ultimul rand colegului BENCHE IOAN ,caruia ii promit ca-i voi citi cartea…
    Intre timp,sper sa aflu raspuns la urmatoarea intrebare:”De ce nu ne bucuram, zi de zi,pe de-antregul la citirea unor versuri de dragoste si dor , preferand versul epitaf ,cel care ne face pilaf ?? Fratilor, pana ce postasul ne va aduce ultima pensie pamanteana ,inca mai avem sange-n instalatie..!!” Mancati,beti si va veseliti [dar dupa POSTUL PASTELUI] 🙂

  12. Ilie

    M-ai umplut de respect cu postarea ta Freddye. Vina este impartita. Am trecut nu demult prin Cluj cu ceva treburi si intr-o seara, in care trebuia sa inchei la Bozinta Mare un drum de 600 km, am poposit in trecere pret de o jumatate de ceas la vorba cu colegul nostru Benche Ioan, pe care il tradez acuma: E in pregatire la tipar cu cartea lui „Ulita de sat cu ranita de soldat” pe care va las curiozitatea de a o citi in curind. De la el am primit citeva exemplare, greu de gasit de altfel, din „Agora literara” si de acolo ajutoarea si tragatoarea mea de mineca, pe care o cunosti foarte bine, a selectat primele doua poezii. Tot ea a selectat din Emil Isac, pe care il iubeste foarte mult. Le-a dactilografiat cu propria mina, iar eu am fost intrutotul de acord si am indeplinit doar o simpla formalitate, de postare a lor. De fapt in perioada aceasta privirile mele sint mai mult spre cuiul din stinga al hartii patriei, in asteptarea evenimentelor din 22 August. Curioasa repetitie, nu?

    1. freddye

      @ ILIE

      Ca semn de pretuire pentru suflete pline de sensibilitate :

      USA

      Uşă, care de atâtea ori te deschizi,
      Spune-mi cine a intrat şi a ieşit prin prag?
      Al cui zâmbet ţi-a fost mai drag?
      A cui mână încet te-a desfăcut?
      Cine te-a trântit când a dispărut?

      Uşă,
      De câte ori ai scârţâit când te-ai deschis,
      Tu ascundeai şi boală, şi linişte, şi bucurie,
      Cunoşteai pe toţi pe care i-ai închis
      Şi trează ai stat în zorile albe, în noaptea târzie

      Uşă,
      Tu ştii că de câte ori veneam în zori
      Păşeam tiptil cu zâmbet pe buze, în mâini cu flori,
      Şi tremurând te rugam să mă închizi cu ea,
      Cu dragostea şi femeia mea.

      Şi ceea ce atunci ai închis
      Se făcu cântec, se făcu vis.

      Din Volumul Emil Isac–Cele mai frumoase poezii, Editura Tineretului

  13. freddye

    @ ILIE..

    Multzumesc frate ,ai aruncat un strop de apa sfintita cu dragoste ,in acest spatiu virtual..Mi-am permis sa public cateva date despre acesti AUTENTICI POETI ,spre dreapta luare aminte a acelora care scriu versuri dar „nimic nu au a spune” .Eu unul ,cand n-am nimic de zis ,tac frate ,fiindca TACEREA E DE AUR..

    1. Mircea Tudose – 81

    S-au împlinit, în 26 mai a.c., 81 de ani de la naşterea regretatului poet, prozator şi publicist clujean Mircea Tudose, un distins om de cultură al Cetăţii. S-a născut în anul 1929 în Valea Luncavăţului, comuna Popeşti (mirifica zonă Horezu), judeţul Vîlcea. Urmînd Şcoala Militară de la Sibiu, obţine gradul de locotenent în Armata Română. Devine redactor la revista „Scutul Patriei” din Cluj, între anii 1954–1958. Trece în rezervă pentru a urma – după imboldul inimii – Facultatea de Litere şi de Istorie a Universităţii din Cluj. În municipiul de pe Someşul Mic, pe care l-a adoptat cu iubire şi căruia i-a fost un slujitor împătimit şi devotat, a funcţionat ca inspector cultural regional la Secţia de Învăţămînt şi Cultură a fostei regiuni Cluj (1958–1961), redactor la Studioul Regional de Radio Cluj (1961–1969) şi apoi, pînă la pensionare, profesor gradul I la şcoli şi licee clujene (1969–1989).
    A fost membru al Uniunii Ziariştilor din România, din anul 1966, colaborînd cu articole şi studii pe teme de cultură la publicaţiile clujene „Tribuna”, „Steaua”, „Făclia”, „Adevărul de Cluj”, „Gazeta de Cluj–Napoca”, „Cetatea Culturală”, „Mesagerul de Cluj”, „Ştirea”, precum şi la „România Liberă”, „Albina”, „Îndrumătorul Cultural” din Bucureşti şi la revista „Orizont” din Vîlcea.
    A debutat cu poezie în prestigioasa revistă clujeană „Tribuna”. Editorial a debutat cu volumul de versuri Caut o stea la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă (E.S.P.L.A.) din Bucureşti, în 1969. A mai publicat încă patru volume, apărute la Cluj–Napoca, şi anume: Confesiuni tîrzii (versuri), 1995; Cercelul de aur (proză), 1996; Rememorări (versuri), 1996 şi Fluturi de seară (versuri), 2000. Despre aceste volume au scris oamenii de cultură clujeni Constantin Cubleşan, Marin Oprea, Al. Florin Ţene, Constantin Mustaţă, Crişan Mircioiu ş.a.
    S-a stins prea devreme, la 23 august 2008, în Cluj–Napoca, regretat de toţi cei care l-au cunoscut ca „un scriitor sensibil” (Constantin Cubleşan), un „îmblînzitor al realităţii prin metaforă” (Al. Florin Ţene), mai ales în acest timp al nostru hăituit de crize şi tranziţii de atîta vreme. Dar poetul ne îndemna să nu lăsăm pecinginea unei realităţi amorfe să ne cuprindă sufletul: „Sînt, iată, iar copil,/ m-avînt printre omătul / de floare din april”, aşa cum Macedonski ne chema, cu optimism: „Veniţi, privighetoarea cîntă şi liliacul a-nflorit!”. Mircea Tudose rechema asfel, din străfundurile copilăriei, suavitatea privirii, forţa noastră de (auto)renaştere, „chemarea la integritate” (Marin Oprea), la iubirea faţă de pămîntul străbun.
    Şi pentru că e venită vara, şi veri vor veni de-acum cu prezenţa poetului clujean Mircea Tudose doar în Cetatea spirituală, să ne reamintim de superbele versuri din poezia sa „Eternitate”: „Miroase a grîu şi-a cînepă topită / iar soarele s-a prăbuşit pe deal, / potecile abia, abia palpită / şi se cobor alene către mal. / E pace adîncă pe pămînt şi-n zare, / S-aprinde cerul ca o torţă vie, / Cad stele coapte parcă la chemare / şi stropi mărunţi şi grei de veşnicie”.
    Prin trecerea sa, atît de neaşteptată, în această eternitate în care se contopesc stelele cu lutul, mirosul grîului cu zările spre care veşnic aspirăm, Clujul a pierdut un valoros om de cultură, aflat în plină maturitate creatoare.

    preluare din „FACLIA DE CLUJ”

    2. CAMELIA BUDUSAN
    Sub auspiciile Ligii Scriitorilor din România care, începând din luna decembrie, are filială şi la Bistriţa, sub stricta coordonare a Consiliului Director Consultativ, format din Al. Florin Ţene, Ion Constantinescu şi Gavril Moisa, apare la Cluj-Napoca publicaţia AGORA LITERARA. Nr. 2/2008 ne prilejuieşte întâlnirea cu „actualul Goga” prin intermediul lui Iulian Patca, cu Adina Ungur, dar şi cu creaţiile membrilor Ligii Scriitorilor. Proza scurtă este semnată în acest număr de Daniela Brebeanu, Ion Cehiru, Ioan Velica, Iulian Patca, cartea de teatru este adusă de Ion Constantinescu, iar la capitolul „Antologie lirică” ne întâlnim cu Iustinian Zegreanu, Paul Fort, Victor Hugo, Lucian Blaga, Antonia Bodea, CAMELIA BUDUSAN, Liviu Vişan ş.a. La primul semnal pot fi văzute cărţile „Al 3-lea ochi” de Ana Zegrean, „Sărsănuţa cu scrisori” şi „Miracol” – Veronica Oşorheian, „Acel fel de dragoste” – Dumitru Munteanu, „Eu despre ei” – Virginia Brănescu, „O lume de râs” – Aurel I. Borgovan. O publicaţie care se bucură de colaborare din partea unor iluştri scriitori din ţară şi străinătate.

    preluare din „RASUNETUL’..”Agora literara”

    3.EMIL ISAC
    n. 27 mai 1886, Cluj – d. 25 martie 1954, Cluj
    Poet român. Exponent al literaturii progresiste din Transilvania din prima jumătate a sec. al XX-le

    A locuit o mare parte din viaţa sa în oraşul Cluj.

    A debutat în 1902 în revista „Familia” apoi a colaborat la„Viaţa nouă”, „Noua revistă română”, „România muncitoare”, „Cuvântul liber”, „Viaţa românească” etc.

    După moartea sa, în 1954, a fost deschis un muzeu în casa sa din oraş, dedicat vieţii poetului şi lucrărilor sale, precum şi tatălui său, memorandistul Aurel Isac

    preluare din WIKIPEDIA „Memorie si cunoastere locala”

    P.S. Draga ILIUTA , observ un apetit substantial si de nestavilit catre poezia clujana si ard de curiozitate ,ca un internaut ce se respecta sa aflu amanunte..Uimeste-ma,ca si pama acum ,please..!!!

  14. MUZA-MI ESTE VIATA !
    Ce văd si fac
    Eu spun in versurui
    Mă tin de tac
    Si scap de stresuri

    Uneori mă chinuiesc
    Să scriu doar două versuri
    Alteori eu ii uimesc
    Pe delatori cu stresuri.

    Căci muza mea e uneori
    Răsfătată ca MORGANA
    Ce umblă de iti dă fiori
    Zburând depate-n GHANA.

    Saturată de umblat
    Prin cele tări străine
    Se-asează lângă-n mine-n pat
    Pompându-mi sânge-n vene.

    Iar versurile curg usor
    Si se-ntrerupe strofa
    Ma simt usor si parca zbor
    Cu gandul la batrana profa.

    Caci inca din copilarie
    Am iubit filologia
    Si cu multa bucurie
    Cochetam cu poezia.

    Acum la ceas de batranete
    Cand delatorii m-au lovit
    M-aplec sfios si cu blandete
    Spre locul ce mi-a fost sortit.

    Dar sunt prea dur cu mine
    Si asta nu-i corect
    De ma gandesc mai bine
    Nici dracu nu-i perfect.

    ALIOSA .

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s