Prejudecata si Muslim Magomaev

Prejudecata si Muslim Magomaev
Muslim Magomaev a fost unul din marii cintareti ai spatiului URSS si ai lumii. El s-a nascut in cea mai respectata dinastie de muzicieni din Azerbaidjan cu numele Müslüm Məhəmməd oğlu Maqomayev sau in rusa Муслим Магометович Магомаев, la 17 August 1942, in Baku. Educatia muzicala a inceput-o studiind inca din copilarie pianul, la 14 ani a inceput sa ia lectii de canto cu profesoara. A terminat clasa de pian si compozitie la Conservatorul din Baku. Inca de tinar a fost atras de belcantoul italian, jazzul american si de folclor.

Bunicul
Bunicul

Hajibeyov, prietenul bunicului sau, compozitor, om de o mare cultura.
Hajibeyov, prietenul bunicului sau
Hajibeyov, prietenul bunicului sau

Cariera muzicala a inceput-o la 19 ani la Festivalul International al Tineretului de la Helsinki. La 20 de ani apare prima data la Moscova cu ocazia Zilelor Culturii din Azerbaidjan unde cinta doua piese muzicale, o arie din Faust de Gounod si cintecul “Oare Rusia vrea razboi?” in concertul de gala de la Palatul Congresului din Kremlin si devine instantaneu o celebritate. Peste un an sustine primul concert solo in Sala de Concerte Ceaikovski din Moscova cu casa inchisa si devine solist al Teatrului de Stat de Opera si Balet din Azerbaidjan. Devine vestit in opera din Rusia cintind barbierul din Sevilia de Rossini si incepe sa fie recunoscut pentru interpretarea data ariilor din Tosca lui Puccini.
In 1964-1965 Muslim este angajat de proba la Scala din Milano si refuza invitatia de a cinta la “Balshoi Teatr” inainte de intoarcerea sa. Intre timp se apleaca asupra altor genuri, folclor, muzica lirica si muzica pop si devine un idol al multor generatii de iubitori ai muzicii pop din URSS. Sustine pina la trei concerte pe zi dealatul URSS iar albumele sale se vind cu milioanele. In 1966 si 1969 Magomaev cinta la Olympia din Paris. Directorul Olympiei, Bruno Coquatrix i-a oferit un contract si a fost o serioasa optiune pentru o cariera internationala dar i-a fost refuzata de catre oficialitatile din Ministerul Culturii autorizatia necesara. In 1969 primeste din partea MIDEM Diploma Discul de Aur pentru albumele sale vindute in peste 4,5 milioane de exemplare. In 1973, la numai 31 de ani, i-se decerneaza cel mai inalt titlu artistic, “Artist al Poporului” al URSS. Magomaev a fost cunoscut si pentru compozitiile sale, a scris coloana sonora pentru citeva filme, a jucat in filme si a sustinut emisiuni la radio si televiziune dedicate muzicienilor secolului XX.
Vladimir Putin si Muslim Magomaev
Vladimir Putin si Muslim Magomaev

In 1970 s-a mutat la Moscova unde a lucrat in teatru. In 1997 in semn de recunostinta pentru activitatea sa profesionala Societatea astronomica a Rusiei a denumit un planetoid al sistemului solar, 4980, cu numele Magomaev.
Privind viata sa personala, s-a casatorit prime data la 19 ani dar nu a durat nici un an, fiica lui din prima casatorie, Marina, traieste in prezent in statele Unite. S-a recasatorit mai tirziu cu cintareata de opera Tamara Sinyavskaja. A fost un fumator inrait toata viata de adult si inima sa a fost supusa unor grele eforturi.
In 1998 Magomaev si-a incetat oficial cariera muzicala participind doar la citeva evenimente alaturi de sotia sa. A parasit lumea aceasta in 25 octombrie 2008 in urma unui atac de cord. A fost inmormintat pe Aleea de Onoare din orasul natal Baku linga bunicul sau, unul din fondatorii componisticii din Azerbaidjan, condus pe ultimul drum de vaduva sa Tamara Sinyavskaya, fiica sa Marina, oficiali ai tarii, delegatii internationale. Mii de oameni au adus un ultim omagiu popularului cintaret.

Si acum o sa va intrebati si pe buna dreptate, de unde titlul “Prejudecata si Muslim Magomaev”? Povestea e un pic mai lunga. In 1972, proaspat aruncat in viata ca si fiecare dintre voi, locotenent repartizat in “teritoriu” la Timisoara, in valiza de promotie aveam pe linga alte lucruri un pickup care m-a insotit ani buni in viata, mereu apareau discuri noi , deoasebite in perioada aceea. Prin 1974 locuiam intr-o garsoniera de numai 8,5 mp (sigur, nu e o greseala, dar am uitat sa adaug holul de 1,5 mp si baia de 1,8 mp), unde aveam deja o dotare superioara, un TV RUBIN 102, care impreuna cu vechiul meu pickup faceau o pereche grozava pentru acele vremuri in care notiunile de stereo si HIFI nu aveau amploarea de mai tirziu. Printre prietenii mei de atunci era si un om deosebit pe numele lui Siharu Sergiu, de profesie activist cultural la Casa Armatei din Timisoara, de origine oltean din Craiova dar cu radacini in Balcicul din Bulgaria. Epigramist, poet, cinta excelent la pian ,om de lume, boem, ar fi un mic roman de povestit despre el. M-a indrumat prin viata culturala, sociala si mondena din Timisoara acelor ani, am facut impreuna teatru, brigazi artistice, muzica. Imi aduc si acum aminte cum incalcam regulile impuse de comenduirea de garnizoana ofiterilor, mergind seara la Restaurantul de la etajul 6 de la Capitol ca sa-l ascultam pe Bratu, un pianist deosebit de origine evreu, care impreuna cu un chitarist bas si un baterist creau o muzica adevarata, cintau ca si cum numai ei ar fi fost in sala. Un lucru nu imi placea la Sergiu: Avea o parere bolnavicios de proasta despre rusi, limba rusa, cu ceva exceptii si despre literatura si cultura rusa. Nici eu nu eram filorus dar eram un pic mai realist si nu asa de inversunat ca el. Si ca sa continui povestea, intr-o dupa masa stateam la masuta mea de lucru din acea garsoniera de 8,5 mp, pickupul cinta linistit un disc ce il aveam de putine vreme produs de Balkanton si care se numea „Liricheskie pesni“ adica „Cintece lirice“, o selectie deosebita din folclorul rusesc traditional, cintate de nimeni altcineva decit de Muslim Magomaev, la acea vreme la maturitate artistica deplina. Bate cineva la usa. Zic si eu:
-Intra!
Intra prietenul meu Sergiu Siharu. Ii fac semn in liniste sa se aseze pe al doilea loc, pe canapeaua care tinea si loc de pat, ii arat, daca mai era nevoie, de unde sa-si puna un paharel de palica si imi vad de lucru si de ascultat pe Magomaev. Sta Sergiu al meu linistit pina se termina partea LP ului.
-Pune-l te rog si pe partea cealalta, zice el.
Intorc discul si ascultam in liniste si partea cealalta. Dupa ce se termina, intr-un tirziu, Sergiu intreaba:
-In ce limba a cintat?
-In rusa.
-Si cum se numeste citaretul?
-Muslim Magomev.
-Nemaipomenit! Atit de muzical suna limba si atit de bine se potriveste cu muzica cum nu-mi inchipuiam ca se poate. Stii ceva? Discul ala e al meu, tu iti cumperi altul!
Bineinteles ca i l-am dat cu draga inima si bineinteles ca nu am mai cumparat altul repede pina ce nu s-a mai gasit.
Am cules pentru voi mai multe cintece din diverse genuri cintate de Magomaev. Vocea lui deosebita, stilul de interpretare adecvat fiecarei piese fie ca este din folclorul rusesc, din repertoriul american, din belcantoul italian sau de opera, a dus la multe comparatii, unii il considera un Frank Sinatra al rusilor. Eu nu l-as compara cu nimeni, desi uneori, pastrind proportiile, ma duce cu gindul la Olteanul Suprem Tudor Gheorghe. A fost unic si cu propria lui personalitate si propriul sau stil, greu de confundat si de imitat. Pacat ca nu a avut o cariera artistica si o viata mai lunga, a ars ca o flacara care se consuma prea repede. Si daca cineva dintre voi are o stire de unde pot gasi vechiul LP “Liricheskije pesni” al Balkanton si imi da de stire il asigur de totala mea recunostinta.
Sa lasam deoparte orice prejudecata si sa lasam muzica sa se scurga linistita ca un drum serpuit prin imensitatea stepei rusesti.

Romanta intorcerii
VozvraschenieRomansa-Magomaev

Iti multumesc
03_Magomaev_Blagodaryu_tebya

Crede muzica mea
01_Magomaev_Verni_mne_muzyku

Melodie
05_Magomaev_Melodiya

Regina frumusetii
04_Magomaev_Koroleva_krasoty

Romans Lapina
06_Magomaev_Romans_Lapina

Elegie
07_Magomaev_Elegiya

Revenire
09_Magomaev_Razdumye

Poveste de dragoste (Love storry)
11

Femeie iubita
11_Magomaev_Lyubimaya_zhenschina

Fara tine
12_Magomaev_Bez_tebya

Maritana
13_Magomaev_Maritana

Frunze care cad
17_Magomaev_Opavshie_listya

Iarba verde de acasa
20

Nunta
12149057_M.Magomaev_-_Svad-ba

Roata, mult cintata si la noi.
ChertovoKoleso-Magomaev

Cuba, dragostea mea
Cuba_Lubov_Moya_Magomaev

Drumuri
Dorogi

Muzica din mine
Eta_musica_vo_mne

Taigaua adinca
Golubaya_taiga

Iarta
Izwini

Noapte moldoveneasca
Moldavskaya_noch

Nu te grabi
NeSpeshi-Magomaev

Cintec despre capitan
Pesnya_o_kapitane

Sub drapelul patriei
Pod_Znamenem_Rodiny_Magomaev

Rapsodia iubirii
Rapsodia_lubvi

Cu dragostea pentru o femeie
S_lubovyu_k_jenschine

Ceasul privighetorilor
Solovyiniy_chas

Rasarit-Apus
Sunrise-Sunset

Nu vei reveni
Ty_ko_mne_ne_verneshsya

Valsul revederii
Vals_proschaniya

Adio Napoli
Addio_mia_bella_Napule-nekr

Umbrelele din Cherbourg
Paraplues

3 Ianuarie 2010
Ilie Matra

Anunțuri

17 gânduri despre “Prejudecata si Muslim Magomaev

  1. Tudor

    Buna ziua
    Muslim Magomaev… este intr-adevar interesant… dar, de-si as putea sa par nesimtit… am fost usor fascinat de acest Sergiu Siharu.
    Utilizand netul, pe care il am la dispozitie, am gasit cateva glume si glumite de-ale acestuia.
    Se mai poate pune o raza de lumina in umbra acestui personaj… cel putin aparent, colorat?
    Multumesc

    1. Ilie

      Multumesc de comentariu Tudor. Sergiu Siharu a parasit de multi ani aceasta lume. A fost un om deosebit in panorama timisoreana dinainte de 1989. M-ai facut curios ce a ramas dupa el pe internet dupa atitia ani, o sa caut. Mai am si acum cartea lui de vizita pe care scrie „Sergiu Siharu” si sub nume scrie „Atit”

  2. freddye

    Imi aduc aminte ,ca acum cativa ani buni ,pe cand ION CRISTOIU era supraponderal [in ale politicii]la emisiunile lui TUCA-show,iar DINESCU ,un superfluu fulg de nea ,nevinovat ca un miel in lama asomarii..ei bine .imi aduc aminte de o replica a lui conu”MIRCEA ;”Eu ma bucur ori de cate ori aud ca un soldat american moare in atentate,asa le trebuie ,ce cauta in tara straina ” .Deci ideea ta ca baietii desteptii dau tonul se confirma.Si aceea ca tot ei dau ..dosul si dupa aia ..coltul..!!Plebea doar casca gura..si arata cu degetul [orientat in sus sau in jos ,ori inainte] si se multumeste si cu cozonac daca n-are pe masa paine..

  3. mos alecu

    Si totusi cine si cind a inceput sa induca românilor ura fata de rusi?
    Sa nu-mi spuneti ca e asa de cind lumea, si ca toti romanii au aceasta ura,si ca mai au si (cit de cit) argumente pentru a o explica.
    S-ar parea ca cineva ne-a spus:’Rusii sint rautatea personificata’.
    Iar noi,considerindu-l pe acel cineva mai destept,am zis:’Asa e!’.
    Ulterior ‘desteptul’ a spus: ‘Nu v-am spus eu ca rusii…bla,bla,bla. Uite ca si toti rominii spun asta!’
    Si cercul (vicios) s-a inchis!

  4. freddye

    @ NELU

    IOANE ,acum ascult in casti „Cantec despre capitan” al lui MAGOMAEV..Iar pe tine te avansez la gradul de „PARUCHIC” 🙂 Cu drag 🙂

  5. freddye

    @ ILIE

    Ilie
    06/01/2010 la 09:31
    Mos Alecu & Nelu:
    Ya vam liublju, chemu lukaviti…

    „Ia hachiu,toje,ILIIA” 🙂

  6. freddye

    EUROPA civilizata protesteaza ,carevasazica 🙂 ,luand in serios amenintarea rusa 🙂
    „Deci, muzica întâi de toate
    Astfel, Imparele prefer,
    Mai vagi, mai libere-n eter,
    Fiind în tot, plutind în toate.”
    catren de Paul Verlaine din Arta poetică

    Multzumim colegului mos ALECU ,care ,cu gratie ,ne muta de pe stepele generalului IARNA in patria celui invins de acelasi general..NU este asa ,mos ALECU ??

    NU ESTE-ASA ?? de Paul Verlaine
    Traducere de Ştefan Octavian Iosif

    Nu este-aşa că-n ciuda acelor proşti şi răi
    Ce vor privi cu pizmă a noastră bucurie,
    Vom fi arare mîndri şi buni în veci cu ei?

    Nu este-aşa că-n tihnă şi plini de voioşie
    Vom merge calea dreaptă ce steaua ne-o arată,
    Nepăsători de cine ne vede ori ne ştie?

    Răznite ca-ntr-o neagră pădure fermecată,
    A noastre două inimi cînta-vor în iubire,
    Cum cîntă noaptea două privighetori deodată.

    Iar lumea, de-o fi bună cu noi, ori cu-ndîrjire,
    Puţin o să ne pese. De-ar fi să ne sfîşie,
    Nici dragoste, nici ură, nimic n-o să ne mire.

    Legaţi de cea mai scumpă şi trainică frăţie,
    Ca într-o za vrăjită noi vom păşi-n lumină,
    Iar teamă de nimica atunci n-o să ne fie.

    P.P.S. Nu pot incheia ,fara sa-mi tradez ,a nu stiu cata oara ,latura mea romantica : „Lacrimile cad in sufletul meu asa cum ploaia cade peste oras „-PAUL VERLAINE

  7. Nelu

    „Pe Donul Linistit” de Mihail Solohov sau „Kak zakalalias
    stali” de Nikalai Ostrovski sunt opere cu intindere
    modesta fata de dizertatiile colegilor pe acest blog!
    Ia vas jelaiu yspexa!

  8. freddye

    @ NELU

    Macar de s-ar intampla si la noi la fel..Rusia a crescut în ratinguri
    Experţii internaţionali au îmbunătăţit prognoza în privinţa economiei ruseşti, relatează cotidianul „Rossiiskaia gazeta”. Anul acesta, ca şi următorii doi ani, deficitul bugetar va fi mai mic ca cel planificat de guvern. Nu mai târziu de 2012 venutirile vor depşi cheltuielile. Acestea sunt prognozele optimiste ale agenţiei Standard&Poor (S&P), făcute în privinţa economiei ruseşti.

  9. freddye

    @ ILIE
    Ce e adevar si ce este intoxicare in atitudinea alor nostri politicieni fata de natia rusa ,dragii mei ??S-a batut atata moneda despre pericolul panslavismului ,fata de pericolul rusesc in general,uitandu-se rolul poporului rus in evolutia umanitatii..De ce n-ar avea si natiunea rusa sansa care li s-a oferit nemtilor ,spre exemplu..De ce sa fie numai votca lor emblematica pentru altii ?? Marturia colegului ILIUTZA ,despre avatarurile tatalui sau trebuie luata ca o lectie despre viata ,despre iertare si toleranta..
    Chiar daca veti zice ca dau cu nuca-n perete ,postez un eveniment cultural ,mentionat in „VOCEA RUSIEI”:

    -: http://www.ruvr.ru / ACTUALITATE / CULTURĂ
    Un film rusesc a câştigat Marele Premiu al Festivalului de la Moscova

    Juriul Festivalului Internaţional de Film de la Moscova, care anul acesta a împlinit 50 de ani, a decernat Marele Premiu filmului cunoscutului regizor rus Nikolai Dostal „Petia pe drumul către Împărăţia Cerurilor”.

    „Filmul meu este făcut pentru a apăra pe cei slabi şi oropsiţi”,- a declarat Nikolai Dostal.

    Într-adevăr, acest film este unul din puţinele filme ale programului festivalului, ce numără circa 300 de pelicule, care au trezit un sentiment de compătimire, fiind un film deosebit pe fundalul filmelor depresive, care, conform declaraţiei preşedintelui festivalului Nikita Mihalkov, sunt în stare să-l priveze pe om de voinţa de a trăi.

    Baza subiectului peliculei lui Nikolai Dostal o constituie o istorie reală, descrisă în cartea scriitorului din Petersburg, Mihail Kuraev. Primăvara anului 1953. Moment de răscruce în viaţa statului sovietic: moare conducătorul ţării, tiranul Stalin. Acesta este fundalul unei povestiri triste şi înduioşătoare despre eroul principal- un tînăr pe nume Petea, care este retardat mintal.

    „Imaginea lui este imaginea unui om naiv, sincer, bun, inimos şi foarte rar întâlnit. Sunt convins că asemenea oameni, indeferent de boala lor, trebuie să fie înscrişi în Cartea Roşie- deoarece ei aduc în lume căldura şi solicitudinea. Tragedia lui Petea este că, trăind într-o asemenea lume, el se străduieşte s-o perceapă ca majoritatea oamenilor normali. Însă el nu este pregătit să trăiască într-o asemenea lumea, de aceea moare şi, să sperăm că va ajunge în Împărăţia Cerurilor”.

    Potrivit organizatorilor, rezultatul celei de-a XXXI-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Moscova nu este reprezentat doar de distincţiile merituoase şi aprecierea muncii cineaştilor, ci şi de numărul impresionant de spectatori, care au vizionat filmele.

    Amintim că anul acesta Moscova a propus 24 de programe, de la pelicule premiate la primul festival din capitală, închinat jubileului său de 50 de ani, până la cele mai actuale şi la modă filme din ziua de azi, premiate la Festivalul de la Cannes; de la „extremul asiatic” până la intelectualismul european. Publicul din Moscova n-a pierdut niciun film, a spus cu mândrie preşedintele festivalului, Nikita Mihalkov.

    „Am vizionat 11 pelicule şi toate stând pe scările sălii, împreună cu studenţii. Acest lucru este o fericire pentru mine, sunt gata să stau toată viaţa pe scări, dacă sala este plină de oameni! ”

    „Festivalul este ca o recoltă, a menţionat Pavel Lunghin, preşedintele juriului concursului de bază. În peliculele prezentate am văzut nu doar în ce stare se află filmul contemporan, ci şi societatea actuală”. Această cugetare reprezintă, de asemenea, un rezultat al Festivalului de Film de la Moscova.
    PPS. Frumoasa paralele cu alt film de exceptie „Clasa muncitoare merge in paradis „Regia: Elio Petri In rolurile principale: Gian Maria Volonte, Maringela Melato.Vi-l recomand cu caldura..

  10. Ilie

    Au fost si din pacate au mai ramas multe prejudecati in legatura cu „rasaritul”. Din fericire am avut parte de o parere obiectiva de la cineva care a trait 4 ani in URSS. Tatal meu a fost prizonier de razboi timp de 4 ani in Rusia anilor 1943-1947, in majoritatea timpului in Moscova dar si in partile dinspre si de dincolo de Urali. Tot ceea ce spun aici poate fi verificat, tatal meu inca e in viata si cu mintea limpde si nu a uitat nimic din acea perioada grea.
    In primul rind a fost tratat de la inceputul si pina la sfirsitul prizonieratului, atit de catre oficialitati cit si de catre oamenii obisnuiti cu care a lucrat cot la cot, ca soldat, adica om care a luptat pentru tara lui si nu ca un inamic, adica cel care a impuscat poate pe fiii celor care il tratau astfel. In al doilea rind a beneficiat de toate drepturile cuvenite ca prizonier. In Moscova nu gaseai gram de sapun dar prizonierii primeau la timp ratia de sapun, de tigari si portia minima de mincare din lagar. Inafara faptului ca dormeau in lagar si a bonderolei albe pe care o purtau pe brat, ziua se miscau liber la munca prin oras, imbracati in aceleasi pufoaice ca si ceilalti locuitori ai Moscovei. Cine nu voia sa lucreze nu era trimis la munca si putea ramine in lagar dar cine muncea primea in plus hrana iar pentru depasirile de norma, bani. A cunoscut si a inteles inca de atunci colhozurile, le-a fost explicata doctrina si au fost asigurati ca asa ceva va fi si in Romania. Si a fost. Desi stia ce urmeaza la intoarcere tot a cazut in patima cumpararii de pamint, chiar cu banii cistigati ca prizonier, pina ce l-a cedat la intovarasire. Cea mai buna parere o are tatal meu despre omul rus obisnuit. Era razboi, saracie, foamete dar primea de la cei cu care lucra cot la cot la reconstructia Moscovei piine, mincare si alte lucruri ca si unul de al lor nu ca un dusman. Isi gasise chiar o prietena acolo si dupa venirea acasa in 1947 s-a gindit sa se intorca la ea. Dar timpul si insistentele parintilor si rudelor l-au facut sa renunte in final. Uneori privind la parada din Piata Rosie imi arata: Uite, acolo in stinga eu am pavat, cu piatra cubica de 40×40 cm!
    In lumea de azi prejudecatile exista si uneori sint ridicate la rang de inalta politica de stat. Modul cum este privita uneori lumea araba si altele si altele pe care nu trebuie sa vi le spun pentru ca le stiti si le percepeti foarte bine. Toti oamenii acestei lumi, indiferent de culoarea pielii sau a celei politice, sint importanti. Am primit un raspuns deosebit la e’mailul meu de Anul Nou de la un rus adevarat din Moscova anului 2010 si care suna cam asa: „Daca lipseste un fir de nisip de pe plaja nu se schimba nimic dar daca lipseste unul dintre oameni lumea este alta. Iata, aceasta este de fapt maretia Lumii”

  11. Nelu

    Ne pregatim pentru vremurile ce vor sa vina? O.H.! De la
    rasarit vine lumina si in curand si bunastarea! China a
    avut anul trecut o crestere economica de 8.9% iar Rusia
    va creste anul acesta cu 4.5%!
    ” De la musique avant toute chose”-Paul Verlaine-

    1. mos alecu

      * Paul VERLAINE (1844-1896)

      Art poétique

      De la musique avant toute chose,
      Et pour cela préfère l’Impair
      Plus vague et plus soluble dans l’air,
      Sans rien en lui qui pèse ou qui pose.

      Il faut aussi que tu n’ailles point
      Choisir tes mots sans quelque méprise :
      Rien de plus cher que la chanson grise
      Où l’Indécis au Précis se joint.

      C’est des beaux yeux derrière des voiles,
      C’est le grand jour tremblant de midi,
      C’est, par un ciel d’automne attiédi,
      Le bleu fouillis des claires étoiles !

      Car nous voulons la Nuance encor,
      Pas la Couleur, rien que la nuance !
      Oh ! la nuance seule fiance
      Le rêve au rêve et la flûte au cor !

      Fuis du plus loin la Pointe assassine,
      L’Esprit cruel et le Rire impur,
      Qui font pleurer les yeux de l’Azur,
      Et tout cet ail de basse cuisine !

      Prends l’éloquence et tords-lui son cou !
      Tu feras bien, en train d’énergie,
      De rendre un peu la Rime assagie.
      Si l’on n’y veille, elle ira jusqu’où ?

      O qui dira les torts de la Rime ?
      Quel enfant sourd ou quel nègre fou
      Nous a forgé ce bijou d’un sou
      Qui sonne creux et faux sous la lime ?

      De la musique encore et toujours !
      Que ton vers soit la chose envolée
      Qu’on sent qui fuit d’une âme en allée
      Vers d’autres cieux à d’autres amours.

      Que ton vers soit la bonne aventure
      Eparse au vent crispé du matin
      Qui va fleurant la menthe et le thym…
      Et tout le reste est littérature.

  12. freddye

    @ ILIE

    Semne bune anul are ILIUTZA !!Felicitari,thread-ul tau a aparut pe GOOGLE http://www.google.ro/search?hl=ro&q=Muslim+Magomaev-melodii++pop&btnG=C%C4%83utare&meta=lr%3Dlang_ro&aq=f&oq= ..iar cantecele lui MUSLIM MAGOMAEV pe SD-cardul meu ,multzumita tie..Le voi asculta mereu,la ceas de taina ,atunci cand fulgii de nea au gustul sarutului unei fecioare si dulcea povara a sanilor ei .Nimic nu poate fi mai placut pe lumea asta decat sa asculti un cantec de dragoste ,in singuratatea castilor si imensitatea curtii acoperite de zapada ,seara..Singur,tu si muzica..Multzumesc ILIE..!!

  13. Nicu

    Ilie,
    Este adevărat, omul ori cât ar trăi nu poate să asimileze, să cunoscă tot ce mintea omului poate să creeze. Muzica compusă de Magomaev este nouă pentru mine, recunosc. Ne-ai îmbogăţit cu 30 de melodii, dacă le-am numărat bine. Îmi ajunge pentru o lună întreagă.
    Parcă sună mai frumos Love storry în limba slavă. Felicitări, ai muncit pentru bunătatea asta , nu glumă.
    O seară bună!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s