Pierderi ale Armatei Române …

Pierderi ale Armatei Române în războaiele din secolele al XIX-lea şi al XX-lea
Salut cu satisfacţie apariţia pe blogul nostru a articolului despre Ziua Eroilor. Întrucât în opinia publică circulă diverse cifre privind pierderile Armatei Române de-a lungul timpului, unele fanteziste, aş vrea să vă ofer datele la care istoriografia militară românească a ajuns, după cercetări minuţioase în arhivele româneşti şi străine. Oricum, cercetările sunt departe de a fi finalizate, dar informaţiile sunt credibile.

România a participat, în secolele al XIX-lea şi al XX-lea la patru mari războaie: 1877-1878[este cunoscut sub numele de Războiul pentru Independenţă]; 1913[al Doilea Război Balcanic, primul consumându-se în anul 1912, fără participare românească], 1916-1919[Războiul Re(în)tregirii]; 1941-1945[ cu două secvenţe, unul sfânt(22 iunie 1941-23 august 1944) şi altul drept(23 august 1944-12 mai 1945)
Efectivele angajate în aceste conflicte au fost numeroase, iar pierderile umane însemnate, datorită mai multor factori: slaba înzestrare asigurată pe timp de pace forţelor militare; raportul de forţe, îndeobşte nefavorabil; erori grave în planificarea strategică şi în conducerea trupelor; condiţiile de timp şi anotimp( la Stalingrad şi Caucaz în toamna anului 1942, cei aproape 400.000 de soldaţi români au fost prinşi de „iarna rusească”, în ţinută de vară care nu a mai sosit până la terminarea luptelor) etc.
Întrucât circulă diverse cifre, unele fanteziste, aş vrea să vă ofer datele la care istoriografia militară românească a ajuns, după cercetări minuţioase în arhivele româneşti şi străine. Oricum, cercetările sunt departe de a fi finalizate, dar informaţiile sunt credibile.
1. În Războiul de Independenţă, armata română a pierdut:
-4.302 morţi şi dispăruţi, din care 40 de ofiţeri şi 15 medici;
-3.316 răniţi din care 70 de ofiţeri.
De asemenea, în acest conflict armata a avut 19.084 de bolnavi din care 210 ofiţeri şi 74 de medici.

2.În al Doilea Război Balcanic(1913) nu au avut loc ciocniri sau lupte, dar armata a avut 1.150 de militari morţi, datorită epidemiei de holeră, declanşată în zona muntoasă a Balcanilor.

3.În Războiul de Întregire
Cercetările serioase din arhive arătă următoarea situaţie:
-1913 ofiţeri şi 95.454 de soldaţi morţi pe front, în infirmerii sau spitale din ţară ca urmare a bolilor sau rănilor; aceştia au fost identificaţi nominal
-248 de ofiţeri şi 51.177 de soldaţi morţi pe front, în ţară sau străinătate în împrejurări necunoscute; în mare parte ei sunt neindentificaţi
-169 de ofiţeri şi 70.335 de soldaţi morţi în lagărele de prizonieri.
Numărul total al morţilor armatei române se ridică, prin urmare, la 2.331 de ofiţeri şi 216.966 soldaţi.
Numărul civililor morţi ca urmare a bătăliilor, rănilor ori tifosului exantematic este apreciat la circa 250.000. Nu intră aici decesele considerate normale.
Cifrele de mai sus sunt pentru Vechiul Regat. Dar, în anii Primului Război Mondial, sute de mii de români au luptat în armatele austro-ungare şi ruse. Numărul militarilor români, morţi sub steag străin este greu de apreciat. Cercetări estimative vorbesc de circa 50.000 de morţi pentru românii transilvăneni în anii 1914-1918.

4. În al Doilea Război Mondial situaţia se prezintă astfel:
-campania din est: 71.585 de morţi, din care 3.113 ofiţeri, 1.823 de subofiţeri şi 66.649 de soldaţi;
-campania din vest: 21.053 de morţi din care 859 de ofiţeri, 776 de subofiţeri ţi 19.400 de soldaţi.
Total în cele două campanii: 92.620 de morţi, din care 3.372 de ofiţeri, 2599 de subofiţeri şi 86.049 de soldaţi.
La aceştia se adaugă 333.966 de răniţi(243.622 în Est şi 90.344 în Vest.) şi 367.976 de dispăruţi, cei mai mulţi prizonieri, din care 309.533 în Est şi 58.443 în Vest).
Cifrele totale se ridică la 794.562 militari(624.740 în Est şi 169.822 în Vest.)

Sper că nu v-am obosit cu aceste cifre, care sunt, după opinia mea, impresionante. Concluziile le puteţi trage singuri. Doar un singur gând. De Ziua Eroilor să punem o floare la monumente, acolo unde suntem fiecare şi să aprindem o lumânare pentru toţi cei care, în uniformă, s-au săvârşit din viaţă.

Petre Otu,
Al vostru coleg de la „E” care vă salută pe toţi.

Anunțuri

15 gânduri despre “Pierderi ale Armatei Române …

  1. Pingback: CER SI PAMANT ROMANESC

  2. Pingback: Să nu ne fie RUȘINE! Aceștia sunt SINGURII Români care AU REFUZAT să îngenuncheze… - Comunitatea Romanilor

  3. mircea

    Anul 2014 a marcat o suta de ani de la inceputul primului razboi mondial.
    National Geographic Channel , comemorand acest eveniment a produs un documentar (remarcabil de altfel …) pasionant si foarte amplu
    Am urmarit cu mare atentie si interes toate episoadele …
    Nu se pronunta nici macar o data numele Romania , in nici un context , militar sau politic !
    Mai mult , la sfarsitul documentarului se face referire la pierderile suferite in razboi pornind de la 9.000 -Portugalia , pana la Germania 2.000.000. Despre Romania niciun cuvant ! Interesant , nu-i asa !?

  4. phonexro

    Sa nu-i uitati! Niciodata! Nici chiar pe cei din Afganistan, Irak sau de aiurea, chiar daca sunt acolo pe bani grei (accept sa-i platesc, fiind contribuabil), spre deosebire de ceilalti, din celelalte razboaie, care aveau o solda de nimic…sunt ai nostri!!!

  5. Aliosa

    COLEGUL PETRE OTU se refera la Pierderi ale Armatei Romane in razboaiele purtate incepand cu anul 1877 si nicidecum la persoanele care au lucrat in ARMATA si s-au pierdut in masa mare a grupurilor de interese,uitand de INSTITUTIA ce le-a deschis drumul si netezit calea spre a ajunge la masa bogatilor.
    Sa-i criticam pe cei vii caci avem dreptul moral dar in alta rubrica nu alaturi de cei cazuti pentru idealuri marete.

  6. freddye

    @ ILIE

    Badalan a fost cel mai insignifiant sef al contraspionajului militar..Iar la inzestrarea armatei ,pana si un plutonier de batalion ar fi facut mai mult..Un superoportunist portocaliu.!!

  7. Ilie

    Unul dintre mai tinerii mei colegi de la Academie, auzind despre avansarea le gradul de general a lui badalan, cu care a fost coleg de clasa in LM, a stat putin pe gindri, apoi cu o mina foarte serioasa a spus:
    -In sfirsit, m-am lamurit si eu cine a cistigat razboiul Malvinelor!

  8. freddye

    @ NELU & EUGEN

    Corect fratilor ..Si cand ma gandesc ca nea”BADALAN a fost seful serviciilor de informatii ale Armatei,cam prin 1996,apoi seful inzestrarii ARMATEI ,om tare-n secrete la o adica..Eu unul m-am saturat de vopsiti dintr-astia si prietenii stiu de ce. 🙄 PPS[AKM] Sper ca vorbim despre una si aceeasi persoana..

  9. Eugen

    Nelule,
    Ai dreptate. Toti care au fost in fruntea Armatei Romane dupa 1990, nu au urmarit decat propriile interese si nu ale ostirii in general. Ce sa-i ceri lui Badalan, ce pretentii sa ai de la el? El s-a luptat, dupa functiile ce le-a avut, ca familia lui sa-si recapete sutele de hectare de teren din jud. Braila. Iar acum ne invata DEMOCRATIA-LIBERALA. A dracului Democratie! Vorba lui Nea Iancu.

  10. Nelu

    Frumos, impresionant si ar fi sublim daca nu ne-am lovi
    zilnic de realitatea cruda, din jurul nostru.
    Deputatul PDL- Badalan Eugen, a uitat de unde a plecat!
    Intrebat de ziaristi, de ce s-au taiat anumite sporuri
    la armata, nu a raspuns, ci i-a mustrulut, ca de cand
    sunt avocatii armatei? Apoi a exemplificat o situatie
    din trecut, cand militarii au fost nevoiti sa serveasca
    masa cu familiile, la cantina armatei!
    Asa ca fratilor, pregatiti-va gamelele! Pot sa fie si
    personalizate!

  11. Nicu

    Am intrat in saptamana in care vom comemora EROII!
    Am decupat dintr-un articol din Jurnalul National pe această temă (sa ma scuze cei care l-au citit):

    Astăzi este desuet în ţara noastră să vorbeşti despre demnitate naţională, exemplul înaintaşilor, onoare militară, sacrificiu pentru se-meni. Mulţi dintre aceşti eroi au fost şi ei victimele politicienilor vremii, când patrioţi de interes au dat gata furniturile şi planurile Armatei, încât, cum se întâmplă la noi, venirea războiului ne-a găsit nepregătiţi.

    Oamenii în uniformă nu-şi revendică statutul de erou în momentul în care îşi respectă jurământul militar, când nu fac politică şi nici afaceri, pentru că aşa le cere statutul. Oamenii în uniformă, împotriva cărora sunt asmuţite alte categorii profesionale, nu-şi iau jucăriile şi pleacă în momentul în care nu le convine ce soldă au şi nici nu declanşează greva generală.

    Eroii merită respectul nostru. Le putem mulţumi cât sunt în viaţă. Un politician care a intrat în politică doar pentru a avea putere şi a se umple de bani, şi nu pentru a face şi pentru români câte ceva, nu ştie că toţi aceşti oameni în uniformă şi-au ales profesiile respective şi pentru a se dărui. Darul nu ţine de orele de program. Altfel, degeaba tresari la căpătâiul unui coşciug peste care este întins drapelul tricolor când colegii celui trecut în nefiinţă în misiune, cu lacrimi în ochi, trag salvele de onor.

    Daca doriti sa cititi articolul in intregime!

  12. Nelu

    Privind pierderile in Marele Razboi, lucrurilie sunt
    clare si pentru romanii ardeleni. Majoritatea au
    luptat sub steag austro-ungar, desi si atunci au fost
    numerosi cei care au dezertat si s-au incorporat in
    armata romana.
    In ultimul razboi( sfant si drept) lucrurile stau cu
    totul altfel, pentru romanii ardeleni si sunt destul
    de confuze.
    In lunile septembrie si octombrie 1940, tinerii
    incorporabili au emigrat(fugit) in masa in vechiul
    Regat, in special in Bucuresti, unde la inceput au
    fost masa de manevra pentru Garda de Fier, iar
    ulterior au fost incorporati in armata romana.
    Informatia o am de la traitori si ma refer la
    tinerii din Ardealul de Nord-Vest, ocupat de Ungaria.
    Au fost si romani incorporati in armata ungara, dar
    relativ putini si in special in unitati de munca,
    unde pierderile au fost reduse. Intre anii 1940-1944
    in mod frecvent tinerii din Ardeal, fugeu in Regat
    pentru a lupta in armata romana. Comandantii de unitati
    aveau dreptul sa incorporeze in permanenta si chiar
    trimiteau „calauze” in Ardeal penru a indruma tinerii
    spre unitatile lor( in special la Craiova si Tg.Jiu.)
    Multi dintre acestia, care mai traiesc, au probleme
    cu ajutorul de refugiat, pentru ca nu au fost
    inregistrati de oficialitati.
    Cum au fost cuantificate pierderile in randul acestora,
    tinand cont si de faptul ca familiile apartinatore
    ascundeau faptul ca sunt luptatori in armata romana?

  13. Aliosa

    SALUT PETRE!
    Eu sunt responsabilul de „GRESELILE FARA DE VOIE” din articolul
    „ZIUA EROILOR”( ma refer la pierderele din PRIMUL RAZBOI MONDIAL)
    unde am socotit pe toti ROMANII ( militari ce-au luptat atat sub drapel romanesc dar si austro-ungar rusesc si mai nu stiu care)
    cat si la civilii din toate provinciile romanesti aflate sub ocupatie straina care s-au unit ulteroir formand ROMANIA MARE.
    Eu nu te contrazic dar n-as vrea sa se creada c-am spus ceva iesit din comun mai ales cum bine ai spus in preambul si alte publicatii au estimat acea cifra.
    DAR,sincer,STIE CINEVA CIFRA EXACTA din acea perioada?
    ALIOSA de la 12-D.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s