Junii braşoveni

În urbea de sub Tâmpa, s-a încetăţenit obiceiul ca în prima duminică de după Paşti, de Duminica Tomii, Junii braşoveni să defilezeze îmbrăcaţi în straie populare strămoşeşti, cu drapele, pe cai cu harnaşamente ornate cu ciucuri tricolore. Sunt organizaţi în şapte cete: Junii Tineri, Bătrâni, Dorobanţi, Braşsovecheni, Curcani, Roşsiori şi Albiori.

Acest obicei are rădăcini adînci , vine din vremurile precreştine, când dacii venerau Soarele – simbol al nemuririi.

Cronicarul sas braşovean Julius Teutsch consemnează:
„Junii trebuie priviţi ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii şi gerului iernii, începutul vieţii noi… iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreştin, confirmată şi de împrejurarea ca ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci”.

Profesorul şi muzeograful braşovean Vasle Oltean descrie acest obicei în cartea Junii Braşoveni şi troiţele lor din şcheii Braşovului:

Bătrânii îşi mai amintesc încă de un obicei uitat azi, care se încadrează în acest cult al soarelui, ca simbol de nemurire pentru strămoşii noştri daci şi geţi. În ziua de Rusalii, bărbaţii, femeile, copiii şi tot ce era transportabil la curte plecau de cu seara spre muntele Postăvarul, după ce, în prealabil, vătaful sau alţi bărbaţi de iniţiativă, băteau din poartă în poartă, folosindu-se de ciocanul, în formă de şarpe, prezent la fiecare poartă (azi mai sunt doar trei), pentru a ieşi toţi din casa să se încoloneze exodului. Ajungeau destul de târziu şi greoi pe munte, unde aşteptau toata noaptea, îngheţând adeseori de frig, până dimineaţa, când apărea soarele, pentru ca la apariţia soarelui, într-o emulaţie colectivă, aruncau cu ce aveau la îndemână spre soare, ca nu cumva „vârcolacii” să le răpească soarele. Era cultul soarelui de la daci, conservat simbolic în poarta maramureşană şi în efigia stemei moldoveneşti. Se ştie că geţii credeau că astrul dătător de viaţă era mâncat de balauri, iar acest cult al soarelui era celebrat mai cu seamă primăvara, încât este explicabilă prezenţa acestuia în obiceiul Junilor. Ceea ce surprinde în acest context este şarpele de pe porţile şcheiene, al cărui simbol este recunoscut ca stindard sacru al traco-dacilor, al celor mai neînfricaţi războinici. Prin gura acestuia, sufletul provenit din univers şi purtat de vânturi, pătrundea şuierând la fiinţele războinicilor, însufleţindu-i la lupta.
Este evidentă asemănarea acestor ritualuri străvechi din lume cu ritualul Junilor braşoveni, care şi-au găsit loc de retragere la Pietrile lui Solomon, o poiană înconjurată de cinci stânci imense şi o grotă atribuită legendarului rege Solomon.

Am ieşi ieri, cu mic cu mare şi am privit defilarea Junilor .

Cetele de juni pornesc din Prund, fac popas in Piata Unirii, coboara prin Piata Sfatului, strada Mureşenilor, bulevardul Revoluţtiei, dupa care urcă pe strada Nicolae Bălcescu, trec prin Poarta Şchei în sus pe străzile : Căpitan Ilie, Tocile , Podul Creţului şi în final la Pietrele lui Solomon. Aici petrec cu mic cu mare, cu mici şi grătare, bere şi vin, se aruncă buzduganul în mijlocul horelor, proba a indemanării şi virilităţii.
(Din păcate, anul acesta fost şi o probă a neîndemânării, o femeie a fost lovită in cap de un buzdugan. Nu cunosc mai multe amănunte, am aflat din emisiunea de ştiri a unui post local de televiziune.)










Anunțuri

7 gânduri despre “Junii braşoveni

  1. Aliosa

    BUNA DIMINEATA NICULE !
    Sa-ti traiasca nepoteii si toti ai tai pe langa ei.
    Nici o bucurie nu-i mai mare ca acel magic moment cand o mogaldeata de OM alearga impleticindu-se strigand in gura mare:
    BUNELE,TAE,stai,stai sa vin si eu.
    O ZI BUNA !

  2. Nicu

    Aliosa,
    Am luat si nepoteii cu mine. Megem sa vadem talutii, imi spunea Flaviu-Andreiu pana sa ajungem.

    Nelu,
    Prietenii stiu de ce! Este un obicei neaos romanesc.

    Freddye,
    Cei care locuiesc in afara cetatii, si nu in Şchei, nu sunt recunoscuti ca brasoveni… cu atat mai mult cei din sud.
    Controlorul neprietenos era din Şchei.

  3. freddye

    Nicu,felicitari pentru superba monografie insotita de fotografii artistice ,as zice..Imi aduc aminte ca , in urma cu ceva ani,fiind cazat la BRAN ,am plecat cu aia mica si cu sotia la BRASOV si am nimerit in plina desfasurare a fortelor JUNILOR BRASOVENI..Si atunci ,ca si acum ,m-au impresionat costumele junilor si caii..Si tot atunci am platit amenda fiindca nu scosesem bilet pentru autobuz ..

  4. Nelu

    In perioada medievala putinii romani care locuiau
    in Scheii Brasovului, nu aveau voie sa coboare
    in targ!
    Apreciez calitatea exceptionala a pozelor!

  5. Aliosa

    FELICITARI NICULE PENTRU POSTARE!
    Superbe fotogratii! Ce bine-ar fi sa fie mai multi ca tine,Ilie si Nelu! Am mai uita astfel de unele probleme cu care ne confruntam si ne-am clati privirea cu imagini ce merita vazute.
    Traditiile daca nu se conserva corect sunt date uitarii iar nepotii nostri nu vor avea ce sa transmita mai departe.
    O ZI BUNA VA DORESC!

  6. Ilie

    Frumos articol, frumoase fortografii! Ce bine ca mai exista inca locuri in tara asra in care se mai pastreaza traditiile. Poate doar asa sa nu ne dispersam incit peste citeva sute de ani sa ramina numai amintirea a ceea ce sintem iar culoarea albastra sa elimine total celelalte doua culori, rosu si galben.

    1. Nicu

      Ilie,
      a fost o vreme cand vedeam rosu, fericiti fu cei cu daltonism. Acum situatia este albastra.
      Junii brasoveni sunt purtatorii unui obicei romanesc. Din 1968 cetele de juni si-au luat obiceiul de a coborî din cetate, din Schei, dupa o intrerupere de 20 de ani. Noii activisti cu deschidere spre traditie, au pus conditia, sa poarte si stindardul rosu. Ai vazut steagurile lor,mai sus, cum ar arata si un steag rosu cu secera si ciocanu’. Ca dracu! Se zice ca ar fi rupt cu ura flamura purpurie. Profesorul Petru Istrate a facut loby in acea perioada pe langa aparatul de partid, pentru reluarea traditiei . A scris cartea : Salvarea unui obicei romanesc – Junii Brasovului. A fost presedinte de onoare la doua cete: Dorobanti si Rosiori…Nu mai este printre noi a plecat in Saptamana Mare.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s