Grupul de iniţiativă era format din: dr. Ioan Puşcaş(presedinte), profesorii Dărăban, Teglaş, Crişan, Pârvu, Guţu, dr. Gârbea, dr. Aldea, av. Meseşan, prof. Matei, agronomii Talpoş, Nedişan, Margin, ec. Popiţiu, med. vet. Pantea şi inv. Lapoş.

Spicuiri din jurnalul clubului: *1979 are loc prima întâlnire, organizată sub forma de şezătoare, în casa pădurarilor din pădurea Panic, lângă Zalău. Au participat fam ing. Avram Pop, fam. agronomilor Margin, Popiţiu, Lupa, a pădurarului Ciocan, a ing. Popa şi Teglaş. S-au depănat amintiri  despre 10 Mai, 24 Ian., 1 Decembrie în familiile şi satele lor. S-au cântat, Hora Unirii, Deşteaptă-te române, Pe-al nostru steag e scris unire.

*1980 membrii clubului se înmulţesc cu: Ioan Pop- primarul Şimleului, Vasile Popa -secretarul primăriei, dr. Liviu Gârbea, ing. Man, Gal, prof. Marieş, dr. Călăuz din Băseşti, Nicolae şi Ioan Pop din Bădăcini. Din 1987 liderii Clubului au fost avertizaţi să anuleze întrunirea care devenise tradiţională. Şi, totuşi, ea a avut loc. Intenţia de a-l avea pe Corneliu Coposu ca invitat a eşuat, evenimentele precipitându-se de la o zi la alta…

( Varianta integrală poate fi citită pe www.crisana.ro )
Editor, Ioan Chiba

Armata avea o nouă misiune, aceea de a elibera Transilvania. Era ocupată de trupele germano-hortiste. Şi asta cu ruşii în spate sau în cel mai bun caz alăturea. În marile bătălii din Transilvenia, începând cu Sf. Gheorghe, Sângeorgiu, Oarba de Mureş, Cluj, Oradea, Satu Mare, Carei, armata română a dat ţării un nou tribut de sânge!

În dimineaţa zilei de 25 Octombrie 1944 tricolorul flutura la Carei. Armata română era cu primele trupe pe hotarul de Vest. Această zi a devenit o zi de sărbătoare pentru poporul român. Astăzi doar Armata, sărbătorindu-şi Ziua, reaminteşte, celor ce au uitat şi celor care poate nici nu ştiu, semnificaţia zilei de 25 octombrie 1944.

„Ziua de 25 Octombrie a reprezentat în istoria veacului trecut şi continuă să reprezinte un moment cu valoare de referinţă atât pentru cei care poartă cu onoare şi mândrie uniforma militară, cât şi pentru întregul nostru popor. Este ziua în care ostaşii Armatei Române au pus capăt ocupaţiei străine, eliberând ultimele plaiuri de pământ românesc. Mărturie vie a acelor vremuri sunt astăzi bravii veterani de război şi urmaşii tuturor eroilor căzuţi pe câmpurile de bătălie. 25 Octombrie constituie, mai presus de toate, un înălţător şi pios moment de aducere aminte a celor care au luptat până la sacrificiul suprem pe fronturile cumplite ale ultimei conflagraţii mondiale şi, a glorioaselor fapte de arme ale bunilor noştri părinţi şi bunici”.
(Ordinul ministrului Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, privind Ziua Armatei României, Observatorul militar nr. 41, 19-25 octombrie 2011.)

Doar, câteva rânduri…

Anul acesta, ziua de 25 octombrie va fi mediatizată mai mult, pentru că M.S. Regele Mihai I împlineşte 90 de ani!
“Vor fi prezenţi membri ai Familiilor Regale din Europa şi din Asia, precum şi un număr de invitați din străinătate.”

S-au scris multe cărţi despre participarea armatei române la al Doilea Război Mondial.

Vă recomand o carte scrisă relativ recent (lansată în 2009), întitulată destul de sugetiv RĂZBOI BLESTEMAT. Autorul cărţii este dl. DUMITRU STAN, Preşedintele fondator al Asociaţiei Naţionale „CULTUL EROILOR” filiala Răuceşti, judeţul Neamţ.

Este o “lucrare monografică de valoare documentară ce cuprinde o perioadă foarte zbuciumată a comunei Răuceşti 1937-1947.”
Are 357 de pagini.
O puteţi descărca de pe site-ul primăriei comunei Răuceşti sau dând clik pe documentul de mai jos (.doc):
RĂZBOI BLESTEMAT

Colegii … de la clasa a XII-a A s-au reintalnit si in acest an la Cluj Napoca pentru a aniversa 42 ani de la absolvire si 61 sau 62 de ani de viata. De organizarea intalnirii s-a ocupat familia Mircea BODEA. Moderator a fost , ca de fiecare data, Nicu TIMOFIE. A fost o intalnire placuta care a lasat frumoase amintiri . Am imbinat perfect utilul cu placutul. S-au realizat si multe fotografii pe care le-am adunat si sortat in asa fel incat sa se reflecte evenimentele in ordinea lor temporara si spatiala. Rugamintea colegilor catre tine este sa gasesti ceva spatiu si sa le postezi pe blogul promotiei si , daca se poate , in ordinea in care sunt arhivate …Deocamdata ma multumesc daca postezi ce iti transmit si iti multumesc anticipat. (din mesajul primit prin e-mail de la colegul Vasile TROFIN)

Dacă veţi avea răbdarea să le vedeţi vă veţi da seama că a fost o revedere plăcută, emoţionantă. Imaginile vorbesc de la sine! Vizionare plăcută!
Nicu SCUTARU, (coautor).

“Stimate doamne,
Stimaţi colegi
Iată că momentul Cheia-2011 a trecut, dar toate imaginile (neretuşate) surprinse de aparatul de fotografiat la întâlnirea clasei noastre vor rămâne în panoplia cu amintiri a fiecăruia dintre noi. Mai reuşite sau nu (de vină este fotograful amator), ele ne arată, totuşi, că întâlnirea noastră a fost una foarte reuşită şi pentru acest lucru trebuie să ne bucurăm. Trebuie să ne bucurăm şi pentru faptul că, din punct de vedere numeric, întâlnirea a întrecut-o pe cea de anul trecut, iar dacă ne bazăm pe legile progresului, pentru 2012, tragem speranţa că vom fi mai mulţi decât în acest an.
Acum când, deja, imaginile foto, imaginile prinse de retina ochiului fiecăruia şi trăirile sufleteşti pe timpul celor două zile ale întâlnirii, încep să devină amintiri, peste ani, ele ne vor aduce aminte de:
- efortul gazdelor noastre, Măriuca şi Ovidiu Toderuţ de a pregăti, desfăşura şi anima atmosfera deosebită a acestei întâlniri în care 18 „năsturei moldoveneşti” s-au revăzut pe meleaguri prahovene;
- candoarea şi mirarea lui Dinu Sprînceană când încerca să-şi recunoască, după 42 de ani, foştii colegi de clasă. Să sperăm că nu vor trebui să treacă alţi 42 de ani să ne revedem nu de alta, dar s-ar putea să nu ne mai recunoaştem deloc!
- talentul lui Gavril Morar de a ne interpreta, în mai multe limbi străine (mai ales că în liceu era cunoscut ca un foarte bun dansator), melodii cu câte 54 de strofe!!!!! E adevărat că ne-a rămas dator cu strofele de la 4 la 54 dar, nu mai contează căci, cu siguranţă, se va revanşa la întâlnirile viitoare.
- interpretările inconfundabile ale unui constănţean (Toni Ionescu) şi ale unui bihorean (Victor Varga), care în ciuda celor 804,8 km între Constanţa şi Oradea, la Cheia vocile celor doi s-au apropiat şi au intrat într-o armonie perfectă;
- frumoasele voci de peste ani ale celor doi foşti solişti de muzică populara din liceu, Ioan Lascu şi Gheoghe Lungu, care ne-au demonstrat că talentul nu moare niciodată, chiar dacă „Savetuca nu prea mai iese la poartă”;
- sobrietatea unui şoim neînfrânt al aerului de Feteşti (nu de Fetească), Grigore Bichil ce a aterizat cu brio la poalele Munţilor Ciucaş;
- spumoasele şi inepuizabilele bancuri cu care ne-a încălzit atmosfera Vasile Costiniuc;
- costumul „Armani” şi lenjeria intimă marca „Cătălin Botezatu” ale lui Ioniţă Pricope, dar şi de verva sa oratorică specifică unor astfel de momente;
- graţia şi inimitabilele mişcări dansante ale lui Ioan David, pe melodia „El Meneaito”;
- lipsa argintului din podoaba capilară a lui Avram Trandafir. Apropo: doamna Trandafir, cum aţi reuşit să nu-i scoateţi niciun fir de păr alb?
- festivalul „Bujorului de Munte” (Rododendron) desfăşurat la Cheia în această perioadă;
- semeţia munţilor şi în mod deosebit a vârfului Zăganu, învăluit adesea de dansul norilor pufoşi ai cerului senin sau cei întunecaţi ai stropilor de ploaie;
- rafalele ploilor reci de munte, dar şi de frumuseţea curcubeului din după amiaza zilei de 1 iulie;
- bucuria lui Nero când a văzut atâta lume în jurul lui, dar şi de tristeţea acestuia când ne-am luat rămas bun, rând pe rând, unii de la alţii;
- frumoasele noastre soţii pentru că “ne-au dat voie” să ne întâlnim şi mai ales că au fost şi ele părtaşe la aceast minunat leac sufletesc, sperând că vor fi alături de noi şi la viitoarele noastre escapade anuale;
- faptul că astfel de momente frumoase trec repede (căci ce-i frumos nu durează mult), iar la anii noştri, ele reprezintă CHEIA tinereţii sufletelor noastre, momente la care încă îi mai aşteptăm şi pe ceilalţi colegi, chiar de la Cluj Napoca, 06-08 iulie 2012.

Pentru toate acestea, Stimate doamne şi Stimaţi colegi, VĂ MULŢUMESC. “

Cu respect deosebit,

Bucureşti, 12 iulie 2011 Eugen Lazăr

PS: Chiar dacă nu au fost postate toate fotografiile surprinse de subsemnatul, sper că Ilie le-a ales pe cele mai reprezentative.

Pentru a ne recunoaste mai usor, clik pe linkul de mai jos

- >>> Foto, Galati-2010+Cheia-2011

N.S.

IMAGINI.SI-ATAT. Pentru si in respectul camaradului RADU  S. ,sotiei sale N. [aka E.] si frumosilor lor copii. Sper sa nu supar pe nimeni ,fiindca,initial , am publicat acest articol ,sub nick-ul CALIOPI , pe alte  forumuri.. Ma gandesc chiar sa recidivez  ,cu alte subiecte ..          

P.S.

Poate vreti oarece precizari.

 E vorba  de  o familie draga mie , care s-a reunit de CRACIUN doar 10 minute ,in jurul unui telefon-punte intre AFGANISTAN , ROMANIA  si  doua  suflete pereche . FIINDCA ASA SUNT REGULILE LA RAZBOI,ASUMATE DIN TIMP DE PACE. Familie care s-a reunit, totusi , de  SARBATORILE PASCALE , moment intrerupt  de obligatia prezentarii la ceremonia plecarii fregatei  “REGELE FERDINAND ” in teatrul de operatiuni..” O catana batrana camarad si prieten ,le tine ,in continuare pumnii ..
Sunt convins ca vom mai auzi de prietenul meu RADU S. E un adevarat luptator…