” Fapte de arme”

Ca urmare a Dictatului de la Viena din 30 august 1940, pe 5 septembrie
prima unitate maghiara trece frontiera pe la Sighetul Marmatiei si alte
doua armate intra pe teritoriul Ardealului anexat: Armata I-cu un efectiv
de 208000 militari, a ocupat partea de nord-est a Transilvaniei, si
Armata a II-a- cu un efectiv de 102.000 militari, care a ocupat zona
Oradea-Cluj-Napoca.

IMG_5576

In doar 11 zile, trupele unguresti au ucis 1.000 de romani. Cel mai
afectat de ucideri a fost judetul Salaj, unde au fost masacrati 447 de
romani. Primul masacru are loc in comuna Mihai Bravu din Bihor, pe 7
septembrie 1940. Aici 22 de tarani romani, printre care si 2 copii, au
fost nominalizati de catre vecinii lor maghiari ca fiind un pericol pentru
noul regim, apoi stransi ca vitele pe camp si executati de militarii
horthysti. Alti 11 romani din Almasu Mare au fost omorati in localitatea
salajeana Nusfalau, pe 8 septembrie. Cei noua barbati si doua femei
se aflau in trecere prin localitate intorcandu-se catre casa.
Faptele au fost stabilite de catre Tribunalul Poporului din Cluj, prin
hotararea nr.1, sentinta publica din 13 martie 1946. In dimineata zilei
de 8 septembrie 1940, la iesirea din Nusfalau, oamenii au fost opriti din
drum de Szincovitz Zoltan, localnic din comuna, si de un soldat ungur,
care-l insotea. Din sentinta judecatoreasca reiese ca acesti doi indivizi
au readus victimile in centrul satului, le-au perchezitionat, fara a gasi
nimic compromitator contra lor. Cele doua femei au fost omorate cu
baioneta de 2 localnici maghiari iar cei 9 barbati au fost urcati intr-o
caruta militara si dusi spre satul Zauan( langa Simleu) si ucisi prin
strapungere cu baioneta in inima.

APOGEUL MASACRELOR: TREZNEA SI IP
Trupe maghiare apartinand batalionului 22 Graniceri Debretin, de sub
comanda locot. Akosi, au intrat la 9 septembrie in Treznea si au
impuscat copiii aflati cu vitele la pascut pe imasul comunal. Dupa
ocuparea satului, trupele maghiare au dezlantuit macelul, ucigand
93 de persoane, dintre care 87 romani si 6 evrei. Preotul ortodox a
fost impuscat si ars in casa parohiala. In sat se aflau si 9 soldati
demobilizati, acestia au fost impucati cu efectele militare pe ei.
Versiunea oficiala data de la Budapesta a fost ca trupele maghiare
au fost atacate de fiica preotului din localitate.

IMG_5577

LOCALNICII UNGURI AU FOST CALAUZELE MORTII

Modul in care s-a desfasurat masacrul de la IP, a fost stabilit de catre instanta Tribunalului Poporului Cluj ,din 13 martie 1946. Sub pretextul razbunarii a doi militari unguri morti intr-o explozie in comuna Ip, la 7
septembrie 1940, locot. Vasvari Zoltan la data de 13.09.1940, pleca
in comuna Ip si impreuna cu membri garzii nationale din localitate au
impuscat 18 romani in somn pana la miezul noptii. Apoi a format din
compania sa, echipe de 6 soldati, care pana dimineata au omorat prin
impuscare sau strapungere cu baioneta 157 romani, printre ei octogenari, femei gravide, copii in leagan.
A doua zi dimineata, din ordinul locotenentului Vasvari, multi localnici
au fost pusi sa sape o groapa in cimitirul satului, iar alti sateni au fost scosi cu carutele si au mers din casa in casa pentru a ridica cadavrele
si a-le transporta la groapa comuna.
Azi se implinesc 69 ani de atunci…
Marturii ale istoriei
protopopul_aurel_munteanu_uchis_de_maghiari

comuna_doboseni_judetul_odorhei_edificiu_de_cult_ortodox_distruse_de_maghiari

mama_romanca_cu_cinci_copii_alungata_de_la_casa_ei

Rezultatul schingiuirilor la care a fost supus Serban Ion, primar din comuna Joseni, judetul Ciuc

roman_maltratat_de_bandele_maghairetarani_romani_refugiati_din_comuna_scarisoara_sositi_din_severin

sotia_taranului_roman_nicolae_hana_schijuita_si_batuta_de_maghiari

taranul_roman_onet_petre_schinjuit_de_maghiari

taranul_roman_pavel_ioan_impuscat_de_hortysti

un_convoi_de_moti_expulzati_din_comuna_scarisoara_noua_de_catre_maghiari

vagaoane_cu_romani_din_judetul_bihor_maltratati_si_expulzati

vagoane_cu_tarani_romani_expulzati_de_autoritatile_de_ocupatie

cadavrul_unei_victime_romane

facsimil_din_ziarul_univerul_privind_expulzarile_de_intelectuali_din_transilvania

groapa_comuna_din_Comuna_tranznea_masacru_facut_de_maghiari

grup_de_intelectuali_romani_epulzati_de_maghiari

grup_de_preoti_expulzati_de_maghiari

grup_de_romani_maltratati_dni_localitatea_trei_scaune_de_catre_maghiari

 

by Ioan Chibagrup_de_tarani_romani_din_judetele_ciuc_si_mures_expulzati_de_maghiari

About these ads

27 Răspunsuri to “” Fapte de arme””


  1. 1 Aliosa 14/09/2009 la 19:24

    PRIETENE CE-AI SCRIS si ai POSTAT articolul !
    Bine ai facut punand in GHILIMELE titlul de mai sus caci DEZVALUIRILE ISTORIEI sunt cutremuratoare iar ce s-a-ntamplat atunci cu sute de OAMENI COMPLET NEVINOVATI sunt FAPTE CRIMINALE !
    DUMNEZEU SA-I ODIHNEASCA-N PACE PE TOTI CEI MASACRATI ATUNCI iar pa CALAII LOR sa-i loveasca legile IADULUI !

  2. 2 freddye 14/09/2009 la 20:55

    NELU

    Se simtea nevoia unui astfel de articol ,dragule,mai ales ca editorialul ‘ISTORICA UMILINTA” al lui ADRIAN PAUNESCU ,publicat de NICU SCUTARU a trecut aproape neobservat ..De aceea reiterez ce-am spus acolo ”
    1.Cand facerea de bine se plateste cu tradare si inseamna ceva in legatura cu…..de mama ,se cheama ca e una din lectiile istoriei . Cand hunilor li s-au stricat frigiderele de sub oblancul seii ,i-au invatat pe altii lectia umilintei, care altii ne-o predau cu succes si noua ,ei care au avut singurul amiral fara flota..,pe HORTY
    2. Ma rog la D-zeu sa n-ajungem sa scriem ,cu degetele inmuiate in sangele nostru innobilat de ultima suflare “ARDEALUL sau MOARTEA”..pe vreo plaja pustie la MAMAIA sau aiurea ,inainte de a fi aruncati in mare..
    Traim vremuri grele ,in care daca esti patriot ,musai sa fii categorisit ‘EXTREMIST” ,de parca am uitat marsaviile comise de legiunile lui HORTY si de-ale sale cozi de topor colaborationiste..Pana la urma ,cine greseste ,ISTORIA sau NOI fiindca uitam greselile istoriei si le repetam cu o perseverenta demna de o cauza mai buna..??
    Bun ,zicem ca n-are rost sa ne agitam ,ca ne e cald si vine..dar purceaua-i moarta ‘cotet de ceva vreme,
    SA nu uitam niciodata atrocitatile comise de acolitii lui HORTY in ARDEAL ,in numele intolerantei si a razbunarii,chiar daca s-a facut dreptate pamanteasca dupa aia .SA FIM VIGILENTI ,pentru ca asemenea grozavii sa nu se mai repete..SA LE SPUNEM PRUNCILOR NASCUTI SI NENASCUTI INCA,CUM A FOST LA IP SI TRAZNEA

  3. 3 freddye 14/09/2009 la 22:47

    Cotidianul “România nouă” din data de 1 ianuarie 1941, relata cazul lui Nicolae Brumar, român ridicat din propria sa casă de trupele ungare şi împuşcat lângã o capitã de fân, împreunã cu soţia şi cele douã fiice ale sale. Cadavrele au fost descoperite ciopărţite cu baioneta. Un alt caz foarte cunoscut în epocă a fost cel al lui Vasile Mărgăruş. Acesta a fost străpuns cu baioneta în mai multe părţi ale corpului şi apoi împuşcat în cap cu gloanţe model “dum-dum”. Preotul ortodox a căzut de asemenea victimă trupelor horthyste. A ars in casa parohiala care a fost incendiată. În Trăznea se aflau şi 9 soldaţi români reîntorşi acasă şi demobilizaţi. Aceştia au fost împuşcaţi cu efectele militare pe ei. Învăţătorul şi soţia au încercat să se refugieze în comuna Pusta. Aici au fost prinşi şi aduşi la Trăznea, unde au fost răstigniţi pe uşa bisericii şi împuşcati.

  4. 4 freddye 14/09/2009 la 22:49

    Memoria supravieţuitorilor

    Printre victimele masacrului de la Treznea se numără şi familia muzicologului român Octavian Lazăr Cosma, preşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. În memoriile sale, profesorul Cosma evocă evenimentele sângeroase din 1940:

    „Şi vara anului 1940 avea să aducă reflexele militarismului regimurilor totalitare, fascist şi comunist, o parte a teritoriului fiind pusă pe tavă horthystilor, Treznea intrând sub acest funest Diktat ce avea să schimbe cursurile multor vieţi. Consecinţele pentru sătenii Treznei au fost dezastruoase, la 9 septembrie 1940 trupele ungare au mărşăluit pe uliţa principală, venind dinspre Zalău şi îndreptându-se spre Buciumi şi mai departe. La primărie, notabilităţile – primarul român, notarul, directorul şcolii – le-au întâmpinat fără prejudecăţi. Către orele amiezii, subţiindu-se rândurile trupelor, se părea că preluarea autorităţii se făcuse si pe raza comunei noastre, lumea îşi vedea de treburi, căci era o zi însorită de toamnă, culesul recoltei neputând aştepta, mai ales otava… Şi, deodată, au răsunat împuşcături, ce deveneau persistente, se auzeau strigăte de groază, neliniştea şi neputinşa îşi dăduseră mâna, soldaţi înarmaţi se războiau cu femei casnice, cu pruncii, cu moşnegii; încep să ardă case, primăria este cuprinsă de flăcări, se aude o puternică detunătură din centrul comunei, care a băgat şi mai mult oamenii în sperieţi. Grupe de cătane răscoleau gospodăriile şi, sub ameninţarea baionetelor, se făceau coloane de nevinovaţi, care erau împuşcaţi, găuriţi cu baionete, conduşi spre locuri unde urmau să fie executaşi. Motivul? Erau români. Localnicii unguri au reacţionat cu bucurie, dar au existat şi cazuri de reţinere, căci nu se aşteptau la un măcel. Groful Francisc Bay dispăruse, nimeni nu intervenea salvator… Bubuitura din sediul primăriei are o explicaţie simplă: la subsol era depozitată o cantitate mare de dinamită folosită pentru spargerea răzoarelor de piatră, necesară pavării drumului. Temperatura generată de flăcările ce cuprinseseră primăria a declansat explozia, care a alertat trupele ocupante, derutându-le. Aceste trupe de închidere se aflau, după unii martori, sub influenţa alcoolului. Pe Meses, se zice, groful Bay cu oamenii săi au organizat o acţiune, cerând execuţii în anume puncte. Erau vizaţi şi intelectualii satului, preotul Traian Costea, care a fost împuşcat şi lăsat pradă vîlvătăilor care cuprinseseră casa parohială. Măcelul s-a derulat cu cruzime, nemenajînd, în prima fază, pe cei care cădeau în calea armatei însetată de sânge. Nu numai români, deoarece printre victime au fost şi evrei, inclusiv copii.”

  5. 5 freddye 14/09/2009 la 22:51

    Aprecieri ale publiciştilor străini,la acea vreme :

    Lord Edmond Fitzmaurice, Foreign Office, Londra, spune: “Atitudinea provocativă a minorităţii maghiare faţă de români poate, de la un moment la altul, să dea naştere la revolte sângeroase, ale căror consecinţe sunt incalculabile. Ungurii urmăresc o politică violentă şi oarbă împotriva naţionalităţilor supuse Coroanei, în mod deosebit împotriva Românilor.”

    În lucrarea “Les assassinats”, publicistul american Milton G. Lehrer relata : “Comuna Trăznea a fost ocupatã de trupele ungureşti la 9 septembrie 1940. Ca şi când armata de ocupaţie ar fi executat un ordin primit, îndată ce satul a fost invadat de soldaţi, un veritabil potop de foc şi sânge s-a abătut asupra lui. Toate armele moderne au fost utilizate pentru a satisface instictele brutale: puşti, mitraliere, tunuri, grenade. După ce au fost trase primele salve, soldaţii au pătruns în case şi au asasinat pe oricine găseau în calea lor, incendiind locuinţele. Cazul preotului român Traian Costea, care, dupa ce a primit un glonte în cap, a fost tras pe galeria de lemn a presbiteriului – căruia i s-a dat foc şi a ars în întregime odată cu cadavrul preotului – este tipic. Dupã încetarea focului de arme, ungurii au pus mâna pe copiii de români şi îi aruncau de vii în foc, făcându-i să moară în chinuri groaznice. Jale mare răsuna în tot locul de plânsetele lor”.

  6. 6 freddye 14/09/2009 la 22:55

    Dragii mei ,sa nu uitam nici masacrul de la MOISEI din 14 octombrie 1944 ..o alta comemorare trista ..dar despre acest masacru halucinant ,la momentul potrivit..

  7. 7 freddye 14/09/2009 la 23:03

    Macelul vazut prin ochii unui copil de 8 ani

    Despre masacrul de la Traznea ne relateaza unul dintre supravietuitorii acelor timpuri, cel care a ajuns ulterior medic si un om de stiinta recunoscut de o lume intreaga, profesorul universitar doctor Ioan Puscas, care a trait acele grozavii, fiind un copil de doar 8 ani. ;Familia mea a supravietuit acelor masacre petrecute in 1940 in comuna Traznea. Arma soldatilor honvezi a fost indreptata catre mine de trei ori. Ungurii au tras atunci cu tunul chiar si in biserica. Inainte de 1940, ungurii si românii traiau in pace in comuna. Masacrul de la Traznea a fost provocat de groful Bay Ferencz, neam cu Horthy. El i-a indemnat pe honvezi sa ucida românii pentru a acapara cât mai mult pamânt. Pe noi ne-au salvat de la moarte câteva familii de maghiari. Când au intrat in casa, aveam la noi un consatean român care venise la tata cu calul pentru potcovit. El nu stia ungureste. L-au impuscat in fata noastra. Urmatorii eram noi. Tata, care vorbea perfect ungureste, a vrut sa le demonstreze ca suntem unguri pentru a ne salva vietile. Nu au vrut sa il creada. ;Büdös olá vagy!; (n.r. – esti un valah imputit!), strigau. Norocul nostru era ca tata avea la el certificatul de nastere al unui prieten, care era maghiar reformat. Când le-a aratat documentul, nu au cercetat daca era intr-adevar al lui. Si-au cerut scuze ca erau sa impuste un ungur;, si-a amintit marele cercetator stiintific. ;Dupa aceea a venit un alt val de ucigasi. «Acum numai János ar putea sa ne salveze;, ne-a spus tata, János fiind cel mai bun prieten de-a lui din copilarie. Pentru ca ardea aproape tot satul, ca o minune, a aparut János, care venise dupa o pompa si pentru a-l chema pe tata la stingerea focului. Când a vazut care este situatia la noi, a inceput sa strige la ei: ;Carati-va, astia sunt de-ai nostri;. Asa am fost salvati pentru a doua oara, iar prietenul lui tata ne-a dus, culmea, chiar in pivnita grofului si ne-a ascuns acolo. Apoi l-a luat cu el pe tata, lasându-ne pe noi la adapost sigur. Insa am fost gasiti si acolo. O trupa de honvezi, impreuna cu un frate de a-l unui ucenic de a-l lui tata, i-a adus si a confirmat ca suntem români. Ne-au scos din pivnita. In spatele nostru, in sant, erau o gramada de morti si raniti. Unul dintre soldati mi-a pus pusca la piept. Mi-am vazut moartea cu ochii. Nu stiu de unde am avut putere, dar am inceput sa numar ungureste. Soldatul a ramas mirat, nu a apasat pe tragaci, iar eu continuam sa numar, apoi am inceput sa cânt un cântec unguresc, care mi-a venit in minte. Nu stiu cât timp a trecut, arma lui era tintuita inca de pieptul meu, când au aparut doua fete, unguroaice, fiicele familiei Gall. Când au vazut ce se intâmpla, s-au napustit asupra honvezilor, strigând: «Nu va e rusine? Astia sunt de-ai nostri!» Apoi, ne-au luat de brat si ne-au dus la o alta familie maghiara, Fazakas. In bucataria lor am stat pâna ce a venit tata. Am avut noroc ca acest eveniment tragic s-a petrecut ziua. Daca avea loc noaptea, ca si la Ip, numarul mortilor sigur era mult mai mare, pentru ca acele persoane care ne-au ajutat nu aveau de unde sa stie si sa intervina., a conchis doctorul Puscas.

    sursa http://www.ziua.ro/f.php?data=2009-02-18&thread=249407&id=23484

  8. 8 Nelu 15/09/2009 la 07:31

    @Fredye si Aliosa
    Satele Ip si Treznea sunt in apropierea comunei mele
    si am avut multi colegi de liceu din aceste localitati.
    In Treznea am fost nas la o nunta in 1978 si am avut
    ocazia sa aud de la traitori, multe amanunte despre
    masacru! Monumentul comemorativ a fost ridicat de
    inimosul doctor Puscas, cu sprijinul direct al poetului
    Adrian Paunescu!Satul Treznea a fost ars aproape din
    temelii, dar satul Ip a fost crutat datorita faptului
    ca 70% era locuit de maghiari.In Ip si acuma sunt
    stigmatizati urmasii celor care i-au calauzit pe
    soldatii unguri, pe la casele romanilor! Trbunalul
    din Cluj a pedepsit aspru pe localnicii participanti
    la masacre, dar cei din armata maghiara nu au fost
    gasiti.

  9. 9 Aliosa 15/09/2009 la 11:02

    @ FREDDYE !
    Multumesc pentru postarile documentate si pentru COMENTARIILE TALE izvorate din INIMA UNUI ADEVARAT PATRIOT care nu VREA RAZBUNARE ci doar ADUCERE AMINTE ca ISTORIA CUTREMURATOARE A ACELOR VREMURI DE RESTRISTE PENTRU GREU INCERCATUL POPOR ROMAN sa NU SE MAI REPETE ! NOI,ca si EVREII nu vrem RAZBUNARE ci sa ne detasam de acei conducatori care AU ORDONAT MASACRE lovind fara mila populatia civila ,batrani,femei gravide,copii si muribunzi lipsiti complet de aparare si care de-a lungul veacurilor au trait in buna intelegere cu toate minoritatile conlocuitoare oferindu-le traditionala OSPITALITATE a poporuluiROMAN iubitor de pace .Cu mintea incetosata de ambitii de cuceriri de pamanturi straine ,atat HITLER cat si HORTHY au ordonat masacrarea OAMENILOR NEVINOVATI SI PASNICI lipsiti de aparare.EU unul personal cat si intreg poporul roman NU AVEM NIMIC DE IMPARTIT cu poporul ungur sau cu MINORITATEA MAGHIARA din ROMANIA cu care am convietuit in buna intelegere de-a lungul timpului DAR,NU POT TACE cand vad,aud si constat ca la tot pasul SE VORBESTE despre PAMANTUL ROMANESC ca n-ar fi al nostru si ca unii lideri ai minoritatii maghiare de la noi vor sa BAGE VRAJBA INTRE prieteni,rude si etnii numai ca sa-si asigure UN SCAUN CALDUT de unde sa adune bani nemunciti de pe spinarea celor pacaliti de ambitii politice aducatoare de mari necazuri pentru toti.Este strigator la cer sa vezi la cate o intrunire organizata pe pamant ROMANESC de acei ce vor raul ambelor etnii DOAR STEAGURI UNGURESTI si ale partidelor organizatoare si NICI UN TRICOLR ROSU-GALBEN-ALBASTRU ! De s-ar intampla asa ceva pe pamant unguresc fortele lor de ordine AR INTERVENI CA HORTHY in septembrie 1940 !

  10. 10 Aliosa 15/09/2009 la 11:10

    Dar NEPASAREA AUTORITATILOR STATULUI NOSTRU ma pune pe ganduri si ma obliga sa ma-ntreb daca nu cumva toate aceste aspecte se datoreaza UNOR INTELEGERI SECRETE ce tin momentan doar de ambitii politice si setea de putere si care mai tarziu se vor transforma in relitati crude si aducatoare de tulburari nemeritate pentru pasnicul nostru popor pacalit de douazeci de ani incoace de tot felul de OPORTUNISTI cu gand doar la IMBOGATIRE si nicidecum la BINELE POPORULUI.
    DESTEAPTA-TE ROMANE PANA NU-I PREA TARZIU si TREZESTE-TE OSTIRE !

  11. 11 Aliosa 15/09/2009 la 11:19

    @ NELU !
    Satul in care m-am nascut a fost ferit de asemenea GROZAVII !
    Au trecut in timpul revarsarii puhoiului rusesc spre vest cativa cercetasi sovietici dar din spusele localnicilor ,a familiei mele si-a batranilor satului N-AU FACUT nici un rau major multumindu-se cu mancarea si bautura oferita de satenii ingroziti de urmarile refuzului.Ar fi foarte interesant si corect daca ne-ai POVESTI in aceasta pagina TOT CE-AI AFLAT DE LA MARTORII VREMII si-a URMASILOR LOR ! Nu pentru altceva ci doar pentru ADUCERE AMINTE ca sa nu se mai REPETE !

  12. 12 freddye 15/09/2009 la 13:14

    Iata liata “faptelor de arme” comise de armata amiralului fara flota HORTY ;

    1 Masacrele împotriva populaţiei româneşti din toamna anului 1940
    1.1 Nuşfalău, 8 septembrie 1940
    1.2 Treznea, 9 septembrie 1940
    1.3 Ip, 13/14 septembrie 1940
    1.4 Cerişa, 15 septembrie 1940
    1.5 Marca, 15-16 septembrie 1940
    1.6 Breţcu, 16 septembrie 1940
    1.7 Mureşenii de Campie, 20 septembrie 1940

    2 Masacrele împotriva populaţiei româneşti din toamna anului 1944
    2.1 Band, Grebeniş, Oroiu, septembrie 1944
    2.2 Sărmaşu, 15 septembrie 1944
    2.3 Tărian, 29 septembrie 1944
    2.4 Prundu Bârgăului, 10 octombrie 1944
    2.5 Moisei, 14 octombrie 1944

    SA NU UITAM NICIODATA !!

  13. 13 freddye 15/09/2009 la 13:20

    Cronologia altor masacre din anul 1940

    7 septembrie 1940, în satul bihorean Mihai Bravu începe seria atrocităţilor împotriva etnicilor români. Până pe 7 septembrie 1940 judeţul Bihor este ocupat în totalitate de către armata maghiară. În acest context are loc şi tragedia din localitatea menţionată când 22 de ţărani români, printre care şi doi copii, sunt adunaţi pe câmp şi împuşcaţi de soldaţi unguri.
    8 septembrie 1940, în satul Ciumărna din judeţul Sălaj trupele ungare au ucis 11 persoane, în înaintarea lor spre centrul Ardealului.
    9 septembrie 1940, Zalău soldaţi maghiari rămaşi neidentificaţi au intrat în casele românilor Vicaş Grigore şi Prunea Gheorghe. omorând prin împuşcare pe Vicaş Grigore împreună cu soţia şi fratele său, precum şi pe soţia lui Prunea Gheorghe, însărcinată în ultima lună. În colţul casei lui Vicaş, tot aceşti soldaţi au mai ucis un ţăran din comuna Treznea, cu numele Pop Nicolae, care venise cu lapte la Zalău.
    10 septembrie 1940, Huedin trupele maghiare de ocupaţie în marşul lor spre Cluj-Napoca au maltratat şi ucis pe protopopul ortodox Aurel Munteanu şi pe poliţistul Gheorghe Nicula.
    13/14 septembrie 1940, în comunele Belin şi Zăbala din judeţul Trei Scaune interbelic, astazi Covasna, trupele maghiare sosite in aceste localităţi au atacat şi vandalizat casele românilor, oamenii fiind bătuţi şi maltrataţi în speranţa determinării lor să treacă frontiera în România. Mai multe familii şi-au părăsit caminele plecând în Regat, iar alţii au fost expulzaţi de către autorităţile ungare, proprietăţile lor fiind confiscate.
    16 septembrie 1940, honvezi maghiari, rămaşi neidentificaţi, au ucis cu focuri de armă în comuna Halmăşd, judeţul Sălaj, 3 locuitori români, iar în dimineaţa zilei de 17 septembrie 1940 au fost împuşcaţi 7 membrii ai familiei Maticec, inclusiv un băiat de numai 5 luni. Toate aceste fapte au fost cuprinse în sentinţa din 13 martie 1946 a Tribunalului Cluj.
    16/17 septembrie 1940, în comuna bihoreană Sântion, familia ţăranului Tipănuţ Gheorghe a fost maltratată de câţiva soldaţi maghiari. Soţia acestuia a fost lovită cu revorvelul şi cu picioarele, iar Tipănuţ împreună cu cei doi fii ai săi au fost împuşcaţi. Dintre cei 3 bărbaţi doar fiul cel mai mic a scăpat cu viaţă.
    16 septembrie 1940, în satul Cosniciu de Sus, judeţul Sălaj, un grup de soldaţi horthyşti au scos din caselor lor pe mai mulţi români, dintre care 11 au fost omorâţi. Pe 18 septembrie 1940 un alt grup de militari au prins şi împuşcat pe locuitorul Costelaş Dumitru. În tot timpul masacrelor, soldaţii erau însoţiţi de civili din comunele vecine, rămaşi neidentificaţi, care indicau casele românilor.
    18 septembrie 1940, în comuna Camăr, din judeţul Sălaj, 4 români sunt ucişi în pădurea Zăuan, după ce mai înainte au fost schingiuţi şi mutilaţi.
    circa 18-21 septembrie 1940, în comuna clujeană Aghireş un nou român a fost ucis şi maltratat. În toamna anului 1940, Kovacs Iosif în calitate de primar al localităţii a desfăşurat o activitate ostilă contra populaţiei româneşti şi evreieşti, pe care o denunţa comandantului militar, întocmind liste cu cei ce trebuiau maltrataţi. Astfel, săteanul Gheorghe Boc a fost ridicat de acasă în seara zilei de 18 septembrie 1940 de către o patrulă horthystă, fiind supus timp de câteva zile unor groaznice schingiuiri. Mai apoi a fost silit să-şi sape singur groapa, fiind împuşcat iar corpul tăiat cu săbii. Este ulterior îngropat la marginea unui rău, unde cadavrul a fost descoperit întâmplător, la scurt timp după asasinarea victimei.
    22 septembrie 1940, în satul Sucutard, din judeţul Cluj, alţi 2 români şi evrei sunt ucişi. La îndemnul familiei de grofi unguri Wass din localitate sunt arestaţi cetăţenii Moldovan Iosif şi Câţ Ioan, care în anul 1938 au pornit un proces penal împotriva contelui Wass Albert pentru leziuni corporale. Surorile Mihaly Estera şi Rozalia au fost şi ele reţinute, bănuite de Wass pentru activitate comunistă şi denunţătoare la autorităţile româneşti faţă de acesta. În ziua de 22 septembrie 1940, cei 4 arestaţi au fost duşi sub pază militară în comuna Ţaga, unde a doua zi dimineaţa au fost împuşcaţi şi aruncaţi în groapa comună.
    1 octombrie 1940, în comuna harghiteană Ditrău este ucis pădurarul român Ilie Ţepeş.
    octombrie 1943, în comuna Suciu de Sus, judeţul Someş interbelic, astăzi judeţul Maramureş, doi români sunt împuşcaţi, în timp ce încercau să se ascundă de militarii maghiari.
    Sursa: Wikipedia

  14. 14 freddye 15/09/2009 la 13:50

    Membrii participanti la “faptele de arme ” hortyste :

    Cele trei organe de represiune ale regimului horthyst erau armata, poliţia şi jandarmeria, completate de mulţimea de organizaţii naţionalist-şovine, instituţii militarizate sau paramilitare. Cele mai cunoscute organizaţii paramilitare iredentiste implicate au fost:

    Garda zdrenţăroşilor (Rongyos Gárda)- s-au remarcat în acţiuni de prigonire a românilor;
    Vânătorii Turanici (Turáni Vadászok), organizaţie terorist-informativă cu centre judeţene, la nivel de plasă şi de oraş;
    Uniunea camaraderească – Turul (Turul Bajtarsi Szovetseg);
    Asociaţia generală secuiască de frontieră (Orszagos Maghyar Lovesz Egyvesulet)
    Divizia secuiască de frontieră (Szekely Hatarok Hadosztaly);
    Organizaţia de zece (Tizes Szervezet).
    După terminarea conflictului, la 10 iulie 1945, s-a înfiinţat la Cluj Napoca un Tribunal al Poporului pentru a-i judeca pe criminalii de război. Acesta a adunat date, dovezi, mărturii privind masacrele săvârşite pe teritoriul din nord-vestul României. Tribunalul Poporului din Cluj a dat 9 sentinţe sau hotărâri în perioada 13 martie – 28 iunie 1946. După desfiinţarea sa, actul de justiţie privind pedepsirea criminalilor de război este preluat de Curtea de Apel Cluj, în anii 1946 – 1952. Majoritatea acuzaţilor au fost judecaţi în lipsă şi nu şi-au ispăşit niciodată pedeapsa. Edificator este faptul că din totalul de 72 de criminali maghiari (52 din Ungaria şi 20 din România) condamnaţi la moarte de Tribunalul Poporului din Cluj, absolut toţi au fost judecaţi în contumăcie. Printre personalităţile maghiare transilvănene implicate în acţiuni contra românilor se numără contele şi scriitorul maghiar Albert Wass. El împreună cu tatăl său Andrei Wass au fost găsiţi vinovaţi în 1946 de crime de război şi condamnaţi la moarte de Tribunalul Poporului Cluj. Potrivit procurorilor aceştia au ordonat asasinatele asupra etnicilor români şi evrei de la Mureşenii de Câmpie şi Sucutard.

    Reacţiile maghiarilor faţă de atrocităţile comise sub ocupaţia horthystă

    Maghiarii din Transilvania intrată sub stăpânirea Ungariei au întâmpinat cu satisfacţie hotărârile Dictatului de la Viena, sperând că la finalul războiului Hitler va acorda lui Horthy întreg Ardealul. Mulţi etnici maghiari au participat alături de militari la masacrele împotriva populaţiei româneşti. Aceştia au devastat, profanat şi dărâmat din temelii biserici româneşti – în secuime mai ales – au jefuit şi incendiat casele românilor ori au maltratat şi ucişi “vlahi”. Nu au lipsit însă, ce-i drept în puţine cazuri, şi localnici unguri care s-au implicat în salvarea unor familii de români. Printre aceştia este cunoscut cazul lui Gall Iosif, care a salvat de la moarte mai mulţi ardeleni în timpul masacrului de la Treznea. O altă mărturie în acest sens este şi aceea a lui Gavril Butcovan, unul dintre supravieţuitorii dramei din comuna Ip, Sălaj:

    „Trebuie să vă mărturisesc adevărul până la capăt. Nu toţi consătenii mei au pactizat cu criminalii horthyşti. Au fost şi maghiari care au sărit în apărarea familiilor de români, punându-şi prin acest gest viaţa în pericol. Astfel au fost salvaţi din mâna ucigaşă a horthyştilor cel puţin 3 familii de români. Cu siguranţă, dacă acţiunea criminală ar fi avut loc ziua, ar fi fost mult mai mulţi care ar fi sărit în ajutorul nostru, al românilor, şi în mod sigur numărul celor ucişi era mult mai mic.”
    Au existat cazuri în care localnici unguri au căzut jertfă alături de români. Unul dintre acestea este cel al slujitoarei Juhasz Sarolta din Mureşenii de Câmpie, care a fost ucisă împreună cu întreaga familie a preotului Bujor.

    Sursa ;WIKIPEDIA

  15. 15 freddye 15/09/2009 la 13:55

    Cronologia altor masacre din anul 1944

    începutul lunii septembrie 1944, în comuna clujean Cătina, situată la frontiera cedată prin Dictatul de la Viena, mai mulţi etnici unguri localnici au jefuit casele româneşti din localitate, ucigând o fetiţă în vârstă de 16 ani şi rânind alţi doi oameni.
    toamna anului 1944, în satul Răchitiş, judeţul Harghita sunt ucişi 7 români, de către un ofiţer din armata ungară, însărcinat cu aprovizionarea Batalionului 5 secuiesc de graniţă. Sub bănuiala partizanatului cu partea română, soldatul arestează şapte păstori care se aflau ascunşi în pădurea satului. La ordinul ofiţerului se formează o echipă de execuţie, însă aceştia refuză să comită crimele. Sunt aleşi alţi militari care îi împuşcă în final pe cei 7 români.
    5-7 septembrie 1944, grăniceri unguri, încadraţi de civili din comuna mureşeană Şincai au trecut frontiera în satul Fânaţe, unde au omorât 3 localnici români. De teamă să nu fie maltratat, aflând că a fost căutat de echipele maghiare, Ursuţ Gheorghe s-a spânzurat în curtea casei sale. Aceleaşi bande au jefuit şi incendiat gospodăriile româneşti.
    8 septembrie 1944, satul Ozd, judeţul Târnava Mică interbelic, azi judeţul Mureş, aflat pe teritoriul Ardealului liber, este ocupat de trupele horthyste, preotul maghiar din localitate predă autorităţilor maghiare doi ciobani români. Aceştia au fost duşi sub escortă în oraşul Luduş, unde au fost ulterior executaţi prin împuşcare şi îngropaţi.
    23/24 septembrie 1944, în satul clujean Gădălin, soldaţi din armata de ocupaţie ungară au împuşcat 2 locuitori români. Cadavrele lor au fost descoperite de armata romană, dezbrăcate şi îngropate în islazul comunal.
    24 septembrie 1944, în condiţiile luptelor dintre armatele ungare şi cele române şi sovietice, în Turda, judeţul Cluj alţi 18 români sunt ucişi. Aceştia, în special femei şi copii, se adăposteau de focurile de artilerie sub un pod de cale ferată, când au fost împuşcaţi de către honvezi.

    sursa : Wikipedia

  16. 16 Nelu 15/09/2009 la 16:02

    Felicitari Fredye pentru aducerea in memorie a “faptelor
    de arme” comise de ocupantii hortysti, mai ales ca multe
    din localitatile afectate sunt sate pe care le cunosc
    bine, prin care am si lucrat o vreme la selectionari.
    Satul meu a fost afectat mai putin, fiindca tinerii si
    barbatii au fugit in Bucuresti, iar care au ramas au
    fost incorporati in detasamente de munca.In Cosniciul
    de Sus(sat din comuna Ip), chiar am vizitat o familie,
    care a suferit groaznic in acele vremuri.

  17. 17 Nelu 15/09/2009 la 16:25

    @ Aliosa
    Grozaviile de care pomenesti ar fi bine sa nu se mai
    repete sub nici o forma, niciunde si nicicand!
    Criminalul de razboi, groful Vass, este comemorat si
    in zilele noastre, de catre conationali, chiar si la
    Oradea, cu mult fast!

  18. 18 Aliosa 15/09/2009 la 17:55

    Z.STANCU a spus : „SA NU UITI DARIE,SA NU UITI” ! ISTORIA ne spune la fel aducand si argumente ce reies din documentele vremii. Multumesc FREDDYE pentru rabdarea de care ai dat dovada postand acele extrase din documentele vremii respective.Poate asa vor intelege cei care ne vor raul ca NOI SUNTEM MAI INTELEGATORI si RABDATORI ca ei. Dar,NU TREBUIE SA UITE NICI O CLIPA CA SI RABDAREA ARE O LIMITA ! M-as bucura tare mult ca la aceasta serioasa DEZBATERE acum cand s-au implinit 69 de ani de la tragicile evenimente produse de marsavul DIKTAT sa participe cat mai multi dintre cei care viziteaza BLOGUL si tac,tac,tac….

  19. 19 Aliosa 15/09/2009 la 18:05

    @ NELU,
    criminalul de razboi groful Vass este comemorat si-n zilele noastre de conationalii sai cu mult fast tocmai pentru a mentine treaza ideea in capul lor plin de ura ca ARDEALUL este al lor si ca ce-au facut atunci a fost ceva legitim. Daca este comemorat si la ORADEA atunci este clara TRADAREA DE NEAM SI TARA iar autoritatile statului roman se fac partase la aceasta batjocura adusa memoriei celor CASAPITI DE BAIONETELE HORTHYSTE .

  20. 20 Nelu 17/09/2009 la 15:40

    Multumesc lui Fredye pentru bogatul material documentar
    adaugat la acest articol si in special pentru pozele
    deosebit de sugestive!

  21. 21 freddye 17/09/2009 la 17:22

    @ NELU

    Am facut-o cu mare placere dar si cu o strangere de inima pe masura..Noi trebuie sa punem geana pe revizionismul maghiar chiar si in somn ..Cel mai greu va e voua ARDELENILOR ,sa uitati si sa iertati…Dar ,chiar daca o s-o faceti ,de dragul viitorului acestei tari ,NU TREBUIE SA UITATI..ARDEALUL A FOST ESTE RANA SANGERANDA PESTE CARE VANDUTII NEAMULUI TOARNA SARE SI MIASME OTRAVITE CA S-O INFECTEZE..

  22. 22 Nelu 18/09/2009 la 08:07

    Anul 1940 a fost anul tuturor nenorocirilor noastre!
    De la 1 iunie- 1 octombrie am pierdut Basarabia,
    Bucovina de Nord, 11 judete din Ardeal si Cadrilaterul.
    Imediat dupa instaurarea ordinii hothyste in Ardeal
    s-a creeat “Asociatia Centrala de Maghiarizare a
    numelor” care daca ar fi dainuit, pe noi ne chema
    astfel: Eu eram Ianos, Fredye= Gyrry, Aliosa=Sandor,
    Nicu= Miclos, a lui Ilie nu l-ar fi schimbat, findca
    le era frica de moroseni!

  23. 23 Aliosa 18/09/2009 la 15:51

    Da,anul 1940 a fost FATAL pentru ROMANIA MARE !
    Toate ne-au fost impotriva : de la conjunctura internationala complet nefavorabila la nepasarea,lasitatea si complicitatea conducatorilor de-atunci ai tarii.Eu zic ca de ne-am fi ridicat la arme sa aparam ARDEALUL am fi ajuns mai repede in pusta maghiara dar asa a trebuit sa mai asteptam patru ani s-aratam ungurilor ca romanul are sapte vieti si stie a lupta .

  24. 24 Nelu 18/09/2009 la 16:18

    Si acum bantuie cazematele construite de genistii
    romani in campia de vest, in anii 38-39.
    Sigur se putea reliza o aparare “beton” pe frontiera
    de vest. Armata era in dispozitiv, dar a primit ordin
    de retragere!

  25. 25 Aliosa 18/09/2009 la 17:23

    Nu ARMATA a fost vinovata dupa cum bine ai spus prietene NELU ci conducatorii de-atunci . Iar „cazematele” construite de GENISTII infiintati de domnitorul ALEXANDRU IOAN CUZA impanzeau fruntariile TARII in toate cele patru puncte cardinale dar au fost abandonate fara lupta ajungand gropi deja facute pentru martirii tarii macelariti doar pentru faptul ca erau ROMANI !

  26. 26 Rinciog Dumitru 17/10/2009 la 11:08

    Stimati camarazi,

    Va invitam la fapte, alturi de Sindicatul Militarilor.
    Vizitati site-ul nostru provizoriu si va veti convinge ca vocea noastra se va putea auzi foarte bine in societate, daca vom sti sa ne organizam.

    Toate cele bune!

  27. 27 heinz von heiden 06/01/2011 la 12:50

    I require to know about your website stand up for with the plenty of information stick service providers like you.


Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s




septembrie 2009
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug   Oct »
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930  

RSS Flux de ştiri – M.Ap.N

MAREŞALI AI MARELUI RĂZBOI

Audio, Istorica , Radio România Actualităţi, 30 septembrie 2013. Invitaţi:
prof. univ. dr. col. Petre OTU
– preşedintele Comisiei Naţionale de Istorie Militară;
prof. univ. dr. Jipa ROTARU – Universitatea Hyperion.
Moderator: George POPESCU.
Fişier audio

CARTE, cinste cui te-a scris!

Ioan BENCHE


Cartea a apărut la Editura Napoca Star, Cluj- Napoca, 2013.

Link: PATRIA DIN CUVÂNT


Cartea a apărut la Editura Tipolitera, Cluj-Napoca , 2010.

Link: Poetul Ioan Benche

Contact

Tel. 0264414848

***

Dumitru ROMAN

Muntele adolescentilor , autor Dumitru Roman

Cartea Muntele adolescenţilor a fost prezentată de autor la Întâlnirea promoţiei 1969 a Liceului Militar "Ştefan cel Mare", Cîmpulung Moldovenesc, în data de 22 august 2009.

Contact:
dumitruroman@yahoo.com

***


Petre OTU
Miercuri, 8 aprilie 2009, la Sala Bizantină a Cercului Militar Naţional, sub egida Editurii Militare, a fost lansată cartea : MAREŞALUL CONSTANTIN PREZAN. Vocaţia datoriei


Contact:
petreo55@yahoo.com

***

Ion C. GOCIU
S-a născut la 10 mai 1934, în comuna Ciuperceni, Gorj. Este ofiţer în retragere cu grad de colonel. Este membru al Cenaclului Columna „Titu Rădoi” şi a Atelierului Național de Poezie „Serile la Brădiceni”.
coperta cartii Din Vaianu la Toronto

Prima sa carte Din Văianu la Torornto, a fost lansată în 7 iulie 2010, Târgu-Jiu, şi in satul natal, Ciuperceni: Miracolul de la Ciuperceni, 14 sept. 2010

*
A doua carte a sa Cirese amare
a fost lansată în 4 august 2011, în avanpremieră la Atelierul Naţional de poezie Serile la Brădiceni, 7-8 septembrie 2011.
Coperta cartii Cirese Amare, de Ion C. Gociu


„Cirese amare”. editia a doua revazuta si adaugita, Editura Tipo Moldova OPERA OMNIA, PROZA SCURTA CONTEMPORANA, nr. 72, de colectie, anul 2014. Contine 320 pagini.


*
Maia
in doua volume, este publicată de Editura Societatea Scriitorilor Militari.
Coperta cartii Maia (1) de Ion C. Gociu

Primul volum a fost lansat in 19 martie 2012.

coperta MAIA vol.II 1600px

Al doilea volum a fost lansat in 14 Martie 2013.



Coperta romanului MAIA
MAIA, Editura TipoMoldova, doua volume intr-o singura carte: Calvarul sec.XX si Blestemul aurului.
Nota de cititor
Contact:
iongociu99@yahoo.com
Tel:
0353.402.179; 0723.790.908.

FLUXURI DE STIRI

RSS M.A.I.

  • Dosarul de candidatură a României pentru Turneul EURO 2020 a fost transmis la UEFA 24/04/2014
    Joi, 24 aprilie 2014, a fost transmis la UEFA dosarul de candidatură a României pentru organizarea unor meciuri din cadrul Turneului Final al EURO 2020.
  • Viceprim-ministrul Gabriel Oprea a acordat Placheta Onoare a M.A.I. ambasadorului Franței în România 24/04/2014
    Viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul afacerilor interne, domnul Gabriel OPREA, a acordat joi, 24 aprilie a.c., Placheta de Onoare a Ministerului Afacerilor Interne, ambasadorului Republicii Franceze în România, E.S. Philippe GUSTIN, în semn de apreciere a [...]

RSS descopera.ro- articole/ştiri

Romănia Eroică

România Eroică nr.2 (37)- Serie nouă 2009

Click pe pagina întâi

Arhive

//<![CDATA[
 document.write(&#39;<a href="http://www.twospots.com/free-users-online-counter/" target="_blank"><img src="http://www.tscounter.com/uow3c/?id=Fb%2BmCSHxFc5YpWPmOFySEQ%3D%3D" width="37" height="21" border="0" alt="Users Online"></a>');//]]&gt;

web design
trafic site

Blog Stats

  • 326,567 hits

Au vizitat blogul

free counters